1 Dar în ce priveşte darurile duhovniceşti, fraţilor, nu vreau să fiţi în necunoştinţă.
2 Ştiţi că atunci, cînd eraţi păgîni, vă lăsaţi minaţi către idolii cei muţi, după cum eraţi călăuziţi.
3 De aceea, vă fac cunoscut că nimeni, vorbind în Duhul lui Dumnezeu, nu spune: „Isus este blestemat!” Şi nimeni nu poate zice: „Isus este Domn!”, decît în Duhul Sfînt.
4 Dar sînt deosebiri de daruri ale harului, însă acelaşi Duh;
5 şi sînt deosebiri de slujbe, totuşi acelaşi Domn;
6 şi sînt deosebiri de lucrări, dar acelaşi Dumnezeu, care lucrează totul în toţi.
7 Dar fiecăruia îi este dată descoperirea Duhului spre folos.
8 Căci unuia îi este dat, prin Duhul, cuvîntul înţelepciunii; altuia însă, cuvîntul cunoştinţei, potrivit aceluiaşi Duh;
9 altuia credinţă, în acelaşi Duh; dar altuia, daruri ale harului pentru vindecări în acelaşi singur Duh;
10 dar altuia, lucrări de minuni; dar altuia, profeţie; dar altuia, deosebiri ale duhurilor; altuia, feluri de limbi; dar altuia, tălmăcirea limbilor.
11 Însă toate acestea le lucrează unul şi acelaşi Duh, împărţind fiecăruia în parte, după cum vrea.
12 Căci, după cum trupul este unul singur şi are multe mădulare, dar toate mădularele trupului, deşi sînt multe, sînt un singur trup, aşa este şi Cristosul.
13 Căci noi toţi am fost botezaţi într-un singur Duh ca să fim un singur Trup, fie iudei, fie greci, fie robi, fie liberi; şi la toţi ni s-a dat de băut dintr-un singur Duh.
14 Căci şi trupul nu este un singur mădular, ci multe.
15 Dacă piciorul ar zice: „Pentru că nu sînt mînă, nu sînt din trup”, – nu este pentru aceasta din trup?
16 Şi dacă urechea ar zice: „Pentru că nu sînt ochi, nu sînt din trup”, – nu este pentru aceasta din trup?
17 Dacă tot trupul ar fi ochi, unde ar fi auzul? Dacă totul ar fi auz, unde ar fi mirosul?
18 Acum însă, Dumnezeu a pus mădularele – pe fiecare din ele – în trup, aşa cum a dorit El.
19 Dacă toate ar fi însă un singur mădular, unde ar fi trupul?
20 Dar acum sînt într-adevăr multe mădulare, însă un singur trup.
21 Ochiul însă nu poate zice mîinii: „N-am nevoie de tine”, sau iarăşi, capul, picioarelor: „N-am nevoie de voi”.
22 Ci mult mai mult, mădularele trupului, care par a fi mai slabe, sînt necesare.
23 Şi pe cele ale trupului care ne par de mai puţină cinste le îmbrăcăm cu mai multă cinste; şi cele necu­iincioase ale noastre au mai multă bună-cuviinţă,
24 dar cele cuviincioase n-au nevoie. Dumnezeu însă a întocmit trupul, dînd mai mare cinste mădularului căruia îi lipseşte,
25 ca să nu fie dezbinare în trup, ci mădularele să aibă aceeaşi grijă unele de altele.
26 Şi dacă suferă un singur mădular, toate mădularele sufăr împreună cu el; dacă este cinstit un singur mădular, toate mădularele se bucură împreună cu el.
27 Dar voi sînteţi Trup al lui Cristos, şi fiecare, în parte, mădulare.
28 Şi Dumnezeu a rînduit pe unii în adunare, întîi apostoli; al doilea, profeţi; al treilea, învăţători; apoi puterea de a face minuni; apoi daruri de vindecări, ajutorări, cîrmuiri, feluri de limbi.
29 Sînt cumva toţi apostoli? Toţi sînt profeţi? Toţi sînt învăţători? Toţi au puterea de a face minuni?
30 Toţi au daruri de vindecări? Toţi vorbesc în limbi? Toţi tălmăcesc?
31 Rîvniţi însă după darurile mai mari. Şi vă arăt o cale neîntrecută: