17
Isus a vorbit acestea şi, ridicîndu-Şi ochii spre cer, a zis: „Tată, a venit ceasul! Glorifică pe Fiul Tău, ca Fiul să Te glorifice pe Tine,
după cum I-ai dat autoritate peste orice carne, ca să dea viaţă veşnică tuturor acelora pe care I i-ai dat Tu.
Dar aceasta este viaţa veşnică, ca să Te cunoască pe Tine, singurul Dumnezeu adevărat, şi pe Cel pe care L-ai trimis, pe Isus Cristos.
Eu Te-am glorificat pe pămînt, am sfîrşit lucrarea pe care Mi-ai dat-o ca s-o fac.
Şi acum, glorifică-Mă Tu, Tată, la Tine însuţi cu gloria pe care o aveam la Tine înainte de a fi lumea.
Am făcut cunoscut Numele Tău oamenilor pe care Mi i-ai dat din lume. Erau ai Tăi, şi Tu Mi i-ai dat, şi ei au păzit Cuvîntul Tău.
Acum au ajuns să cunoască că tot ce Mi-ai dat este de la Tine,
pentru că le-am dat cuvintele pe care Mi le-ai dat, şi ei le-au primit şi au cunoscut cu adevărat că de la Tine am ieşit, şi au crezut că Tu M-ai trimis.
Eu cer pentru ei. Nu cer pentru lume, ci pentru cei pe care Mi i-ai dat, pentru că sînt ai Tăi:
10 – şi tot ce este al Meu, este al Tău, şi ce este al Tău, este al Meu –, şi Eu sînt glorificat în ei.
11 Şi Eu nu mai sînt în lume, totuşi ei sînt în lume, şi Eu vin la Tine. Sfinte Tată, păstrează-i în Numele Tău pe aceia pe care Mi i-ai dat, pentru ca ei să fie una, ca şi Noi.
12 Cînd eram cu ei, Eu îi păzeam în Numele Tău pe aceia pe care Mi i-ai dat, şi i-am păzit, şi nici unul din ei n-a pierit, afară de fiul pierzării, ca să fie împlinită Scriptura.
13 Dar acum, Eu vin la Tine; şi vorbesc acestea în lume, ca ei să aibă bucuria Mea deplină în ei înşişi.
14 Eu le-am dat Cuvîntul Tău, şi lumea i-a urît, pentru că ei nu sînt din lume, după cum Eu nu sînt din lume.
15 Nu cer ca să-i iei din lume, ci să-i păzeşti de cel Rău.
16 Ei nu sînt din lume, după cum Eu nu sînt din lume.
17 Sfinţeşte-i în adevăr: Cuvîntul Tău este adevăr.
18 Cum M-ai trimis pe Mine în lume, aşa i-am trimis şi Eu pe ei în lume.
19 Şi Eu Mă sfinţesc pe Mine însumi pentru ei, ca şi ei să fie sfinţiţi în adevăr.
20 Dar nu numai pentru aceştia cer, ci şi pentru cei ce cred în Mine prin cuvîntul lor,
21 ca toţi să fie una, după cum Tu, Tată, eşti în Mine, şi Eu în Tine; ca şi ei să fie (una) în Noi, ca lumea să creadă că Tu M-ai trimis.
22 Şi Eu le-am dat gloria pe care Mi-ai dat-o. pentru ca ei să fie una, după cum Noi sîntem una,
23 – Eu în ei şi Tu în Mine –; ca ei să fie în chip desăvîrşit una, ca să cunoască lumea că Tu M-ai trimis pe Mine, şi i-ai iubit, cum M-ai iubit pe Mine.
24 Tată, doresc ca acolo unde sînt Eu să fie cu Mine şi aceia pe care Mi i-ai dat Tu, ca să privească gloria Mea pe care Mi-ai dat-o Tu, pentru că Tu M-ai iubit înainte de întemeierea lumii.
25 Dreptule Tată! – Lumea nu Te-a cunoscut, dar Eu Te-am cunoscut, şi aceştia au cunoscut că Tu M-ai trimis.
26 Şi Eu le-am făcut cunoscut Numele Tău, şi-L voi face cunoscut, ca dragostea cu care M-ai iubit pe Mine să fie în ei, şi Eu în ei”.