19
Atunci Pilat a luat deci pe Isus şi L-a biciuit.
Şi ostaşii au împletit o cunună de spini şi I-au pus-o pe cap şi L-au îmbrăcat cu o haină de purpură;
şi veneau la El şi ziceau: „Salut, Tu, împăratul iudeilor!” Şi îi dădeau palme.
Şi Pilat a ieşit iarăşi afară şi le-a zis: „Iată, vi-L aduc afară, ca să stiti că nu găsesc nici o vină în el,
Isus a ieşit deci afară, purtînd cununa de spini şi haina de purpură. Şi el le-a zis: „Iată Omul!”
Cînd L-au văzut deci marii preoţi şi slujitorii, au strigat, zicînd: „Răstigneşte-L! Răstigneşte-L!” Pilat le-a zis: „Luaţi-L voi şi răstigniţi-L, căci eu nu găsesc vină în El”.
Iudeii i-au răspuns: „Noi avem o Lege, şi potrivit acestei Legi El trebuie să moară, pentru că S-a făcut pe Sine Fiul lui Dumnezeu”.
Cînd a auzit deci Pilat acest cuvînt, s-a temut mai mult,
şi a intrat iarăşi în pretoriu şi a zis lui Isus: „De unde eşti Tu?” Dar Isus nu i-a dat răspuns.
10 Pilat I-a zis deci: „Mie nu-mi vorbeşti? Nu ştii că am autoritate să-Ţi dau drumul, şi am autoritate să Te răstignesc?”
11 Isus i-a răspuns: „N-ai avea nici o autoritate împotriva Mea, dacă nu ţi-ar fi fost dată de sus. De aceea, cel ce M-a dat în mîinile tale are un mai mare păcat”.
12 De atunci, Pilat căuta să-I dea drumul. Dar iudeii strigau, zicînd: „Dacă dai drumul Acestuia, nu eşti prietenul Cezarului. Oricine se face pe sine împărat este împotriva Cezarului”.
13 Pilat deci, cînd a auzit aceste cuvinte, a scos pe Isus afară şi a şezut pe scaunul de judecată, în locul numit „Pardoseală cu pietre”, dar evreieşte „Gabata”.
14 Era însă ziua Pregătirii Paştelui, cam pe la ceasul al şaselea. Şi el a zis iudeilor: „Iată, împăratul vostru!”
15 Ei au strigat deci: „Ia-L, ia-L, răstigneşte-L!” Pilat le-a zis: „Să răstignesc pe împăratul vostru?” Marii preoţi au răspuns: „Noi nu avem împărat decît pe Cezarul!”
16 Atunci L-a dat în mîinile lor ca să fie răstignit. Au luat deci pe Isus (şi L-au dus de acolo).
17 Şi, purtîndu-Şi El însuşi crucea, a ieşit la locul numit al „Căpăţînii”, care în evreieste se numeşte „Golgota”,
18 unde L-au răstignit, şi împreună cu El alţi doi, de o parte şi de alta, însă Isus la mijloc.
19 Dar Pilat a scris şi un titlu, şi l-a pus pe cruce; era însă scris: „Isus Nazarineanul, împăratul iudeilor”.
20 Mulţi din iudei deci au citit acest titlu, pentru că locul unde fusese răstignit Isus era aproape de cetate, şi era scris în evreieste, în latineşte, în greceşte.
21 Marii preoţi ai iudeilor au zis deci lui Pilat: „Nu scrie: ‘Împăratul Iudeilor’, ci că El a zis: ‘Eu sînt împăratul iudeilor’”.
22 Pilat a răspuns: „Ce am scris, am scris”.
23 Ostaşii deci, cînd au răstignit pe Isus, I-au luat hainele – şi le-au făcut patru părţi, cîte o parte pentru fiecare ostaş – şi cămaşa. Dar cămaşa era fără cusătură, dintr-o singură ţesătură de sus pînă jos.
24 Au zis deci între ei: „Să n-o rupem, ci să tragem la sorţi a cui să fie”, ca să se împlinească Scriptura care zice: „Şi-au împărţit hainele Mele între ei, şi pentru cămaşa Mea au tras la sorţi”. Ostaşii au făcut deci acestea.
25 Dar lîngă crucea lui Isus stătea mama Lui şi sora mamei Lui, Maria, soţia lui Clopa, şi Maria Magdalena.
26 Cînd a văzut deci Isus pe mama Lui şi pe ucenicul, pe care-l iubea, stînd alături, a zis mamei Sale: „Femeie, iată fiul tău!”
27 Apoi a zis ucenicului: „Iată mama ta!” Şi din ceasul acela ucenicul a luat-o la sine.
28 După aceea, Isus, ştiind că deja totul este îndeplinit, ca să fie împlinită Scriptura, a zis: „Mi-e sete”.
29 Acolo era un vas plin cu oţet. Ei au pus deci într-o ramură de isop un burete plin cu oţet şi I l-au dus la gură.
30 Cînd a luat deci Isus oţetul, a zis: „S-a îndeplinit!” Şi plecîndu-Şi capul, Şi-a dat duhul.
31 Iudeii deci, întrucît era ziua Pregătirii, ca trupurile să nu rămînă pe cruce în sabat – căci ziua aceea de sabat era mare –, au rugat pe Pilat ca să le fie zdrobite picioarele şi să fie luaţi jos.
32 Ostaşii au venit deci şi au zdrobit picioarele celui dintîi, apoi pe ale celuilalt, care era răstignit cu El.
33 Dar cînd au venit la Isus şi au văzut că murise deja, nu I-au zdrobit picioarele,
34 ci unul din ostaşi L-a străpuns în coastă cu o suliţă, şi îndată a ieşit sînge şi apă.
35 Şi cel ce a văzut aceasta a adus mărturie, şi mărturia lui este adevărată, şi acela ştie că spune adevărul, ca şi voi să credeţi.
36 Căci s-au întîmplat acestea ca să se împlinească Scriptura: „Nici unul din oasele Lui nu va fi zdrobit”.
37 Şi iarăşi, o altă scriptură zice: „Vor privi spre Cel pe care L-au străpuns”.
38 După aceea însă, Iosif din Arimateea, fiind un ucenic al lui Isus, dar unul pe ascuns, de teama iudeilor, a rugat pe Pilat ca să-i dea voie să ia trupul lui Isus. Şi Pilat i-a dat voie. El a venit deci şi a luat jos trupul lui Isus.
39 Dar a venit şi Nicodim, care venise mai întîi la Isus noaptea, şi a adus o amestecătură de smirnă şi aloe, cam o sută de litra.
40 Au luat deci trupul lui Isus şi l-au legat în fîşii de pînză de in, cu miresme, după cum este obiceiul la iudei să înmormînteze.
41 Dar în locul unde a fost El răstignit era o grădină, şi în grădină un mormînt nou, în care nu mai fusese pus nimeni.
42 Din pricina zilei de Pregătire a iudeilor deci, pentru că mormîntul era aproape, au pus acolo pe Isus.