1 Dar Isus, plin de Duhul Sfînt, S-a întors de la Iordan şi a fost dus în Duhul în pustie,
2 fiind ispitit de diavolul patruzeci de zile. Şi n-a mîncat nimic în zilele acelea şi, cînd s-au împlinit ele, a flămînzit.
3 Diavolul însă I-a zis: „Dacă eşti Fiul lui Dumnezeu, zi ca această piatră să devină pîine”.
4 Şi Isus i-a răspuns, zicînd: „Este scris: ‘Omul nu va trăi numai cu pîine, (ci cu orice cuvînt care iese prin gura lui Dumnezeu)’”.
5 Şi ducându-L sus (pe un munte înalt), I-a arătat în timp de o clipă toate împărăţiile pămîntului locuit.
6 Şi diavolul I-a zis: „Ţie îţi voi da toată această stăpânire şi gloria lor, pentru că mie mi-a fost dată, şi o dau cui vreau.
7 Tu deci, daca Te vei închina înaintea mea, toată va fi a Ta”.
8 Şi răspunzînd, Isus i-a zis: „(Înapoia Mea, Satano!) Este scris: Somnului, Dumnezeului tău să te închini, şi numai Lui să-I slujeşti’”.
9 El L-a dus însă în Ierusalim şi L-a pus pe aripa templului şi I-a zis: „Dacă eşti Fiul lui Dumnezeu, aruncă-Te jos de aici,
10 căci este scris: ‘El va porunci îngerilor Lui, în privinţa Ta, ca să Te păzească’,
11 şi: ‘Ei Te vor purta pe mîini, ca nu cumva să Te loveşti cu piciorul de vreo piatră’”.
12 Şi răspunzînd, Isus i-a zis: „S-a spus: ‘Să nu ispiteşti pe Domnul, Dumnezeul tău’”.
13 Şi, sfîrşind orice ispită, diavolul s-a depărtat de la El, pînă la o vreme.
14 Şi Isus, în puterea Duhului, S-a întors în Galileea, şi a ieşit vestea despre El în tot ţinutul din jur.
15 Şi El îi învăţa în sinagogile lor, fiind glorificat de toţi.
16 Şi a venit în Nazaret, unde fusese crescut; şi, după obiceiul Său, în ziua sabatului a intrat în sinagogă, şi S-a sculat să citească.
17 Şi I s-a dat cartea profetului Isaia. Şi cînd a deschis cartea, a găsit locul unde era scris:
18 „Duhul Domnului este peste Mine, pentru că M-a uns să aduc săracilor Vestea Bună; M-a trimis (să vindec pe cei cu inima zdrobită), să vestesc captivilor eliberarea şi orbilor recăpătarea vederii; să trimit în libertate pe cei zdrobiţi;
19 să vestesc un an plăcut al Domnului”.
20 Şi după ce a închis cartea, a dat-o înapoi slujitorului şi S-a aşezat. Şi ochii tuturor din sinagogă erau aţintiţi asupra Lui.
21 Dar El a început să le spună: „Astăzi s-a împlinit scriptura aceasta înaintea urechilor voastre”.
22 Şi toţi vorbeau bine despre El, şi se minunau de cuvintele de har care ieşeau din gura Lui. Şi ziceau: „Oare nu este Acesta fiul lui Iosif?”
23 Şi El le-a zis: „Fără îndoială, îmi veţi spune zicala aceea: ‘Doctore, vindecă-te pe tine însuţi’; fă şi aici, în cetatea Ta natală, ce am auzit că s-a întîmplat în Capernaum.
24 El însă a zis: „Adevărat vă spun: Nici un profet nu este primit bine în cetatea lui natală.
25 Dar adevărat vă spun: Multe văduve erau în zilele lui Ilie în Israel, cînd a fost închis cerul trei ani şi şase luni, încît a venit o foamete mare peste toată ţara,
26 şi la nici una dintre ele n-a fost trimis Ilie, decît la o femeie văduvă din Sarepta în ţinutul Sidonului.
27 Şi mulţi leproşi erau în Israel, pe vremea profetului Elisei, şi nici unul din ei n-a fost curăţit, decît Naaman sirianul”.
28 Şi toţi cei din sinagogă, cînd au auzit acestea, s-au umplut de mînie.
29 Şi s-au sculat, L-au scos din cetate şi L-au dus pînă pe sprinceana muntelui, pe care era zidită cetatea lor, ca să-L arunce jos.
30 Dar El a trecut prin mijlocul lor şi a plecat.
31 Şi El S-a coborît în Capernaum, o cetate a Galileii, şi-i învăţa în sabate.
32 Şi ei erau uimiţi de învăţătura Lui, pentru că cuvîntul Lui era cu autoritate.
33 Şi în sinagogă era un om avînd duhul unui demon necurat, şi el a strigat cu glas tare:
34 „Ha! Ce avem noi a face cu Tine, Isus Nazarinene? Ai venit să ne pierzi? Te ştiu cine eşti: Sfîntul lui Dumnezeu”.
35 Şi Isus l-a certat, zicînd: „Taci şi ieşi afară din el!” Şi demonul, după ce l-a trîntit în mijloc, a ieşit din el, fără să-i facă vreun rău.
36 Şi peste toţi a venit uimire, şi vorbeau unul cu altul, zicînd: „Ce cuvînt este acesta? Căci El porunceşte cu autoritate şi cu putere duhurilor necurate, şi ele ies!”
37 Şi a ieşit vestea despre El în orice loc din împrejurime.
38 Dar El, după ce a ieşit din sinagogă, a intrat în casa lui Simon. Soacra lui Simon însă era prinsă de febră mare, şi L-au rugat pentru ea.
39 Şi, stînd aplecat deasupra ei, El a certat febra, şi aceasta a lăsat-o. Ea însă, sculîndu-se îndată, le-a slujit.
40 Dar după ce a apus soarele, toţi cei ce aveau bolnavi atinşi de felurite boli îi aduceau la El. El însă, punîndu-Şi mîinile peste fiecare din ei, îi vindeca.
41 Din mulţi însă ieşeau şi demoni, care strigau şi ziceau: „Tu eşti (Cristosul), Fiul lui Dumnezeu”. Şi El, certîndu-i, nu-i lăsa să vorbească, pentru că ştiau că El este Cristosul.
42 Însă cînd s-a făcut ziuă, El a ieşit şi S-a dus într-un loc pustiu. Şi mulţimile îl căutau, şi au venit pînă la El, şi-L ţineau ca să nu plece de la ei.
43 Dar El le-a zis: „Trebuie să vestesc Evanghelia împărăţiei lui Dumnezeu şi în alte cetăţi, fiindcă pentru aceasta am fost trimis”.
44 Şi El predica în sinagogile Iudeii.