5
Dar s-a întîmplat: Pe cînd îl îmbulzea mulţimea şi asculta Cuvîntul lui Dumnezeu, şi El stătea lîngă lacul Ghenezaret,
a văzut două corăbii stînd lîngă lac; pescarii însă ieşiseră din ele şi spălau plasele.
Dar, suindu-Se într-una din corăbii, care era a lui Simon, l-a rugat s-o depărteze puţin de la ţărm. Apoi a şezut jos şi învăţa pe mulţimi din corabie.
Cînd a încetat însă să vorbească, a zis lui Simon: „Depărteaz-o la adînc, şi lăsaţi-vă în jos plasele pentru prindere”.
Şi răspunzînd, Simon a zis: „Învăţătorule, toată noaptea ne-am ostenit şi n-am prins nimic; dar, la cuvîntul Tău, voi lăsa în jos plasele!”
Şi după ce au făcut aceasta, au prins o mare mulţime de peşti, dar li se rupeau plasele.
Şi au făcut semn tovarăşilor lor din cealaltă corabie, să vină să le ajute. Şi ei au venit şi au umplut amîndouă corăbiile, încît ele au început să se afunde.
Dar cînd a văzut Simon Petru aceasta, a căzut la genunchii lui Isus, zicînd: „Doamne, pleacă de la mine, căci sînt un păcătos”.
Căci îl cuprinsese uimirea, pe el şi pe toţi cei ce erau cu el, din pricina prinderii peştilor pe care o făcuseră,
10 la fel însă şi pe Iacov şi pe Ioan, fiii lui Zebedei, care erau părtaşi cu Simon. Şi Isus a zis lui Simon: „Nu te teme, de acum încolo vei prinde oameni”.
11 Şi ei au tras corăbiile la ţărm, au lăsat totul şi L-au urmat.
12 Şi s-a întîmplat: Pe cînd era El într-una din cetăţi, iată, era acolo un bărbat plin de lepră; văzînd însă pe Isus, a căzut cu faţa la pămînt şi L-a rugat, zicînd: „Doamne, dacă vrei, poţi să mă cureţi”.
13 Şi întinzînd mîna, El l-a atins, zicînd: „Vreau, fii curăţit!” Şi îndată lepra s-a dus de la el.
14 Şi El i-a poruncit să nu spună nimănui, ci: „Du-te, arată-te preotului, şi adu pentru curăţirea ta ce a poruncit Moise, ca mărturie pentru ei”.
15 Se răspîndea însă tot mai mult vestea despre El, şi se adunau mulţimi mari ca să-L asculte şi să fie vindecaţi de bolile lor.
16 Dar El Se retrăgea în locuri pustii şi Se ruga.
17 Şi s-a întîmplat: într-una din zile, El îi învăţa. Şi nişte farisei şi învăţători ai Legii, care veniseră din toate satele Galileii şi Iudeii şi din Ierusalim, şedeau acolo; şi puterea Domnului era cu El, ca să vindece.
18 Şi iată, nişte bărbaţi au adus pe un pat un om care era paralizat, şi căutau să-l ducă înăuntru şi să-l pună înaintea Lui.
19 Şi negăsind pe unde să-l ducă înăuntru, din pricina mulţimii, s-au suit pe acoperiş şi l-au lăsat în jos printre cărămizi cu patul, în mijloc, înaintea lui Isus.
20 Şi cînd le-a văzut credinţa, El a zis: „Omule, păcatele îţi sînt iertate!”
21 Şi cărturarii şi fariseii au început să cugete, zicînd: „Cine este Acesta de rosteşte hule? Cine poate să ierte păcate decît numai Dumnezeu?”
22 Dar Isus, care le-a cunoscut cugetările, răspunzînd, le-a zis: „Ce cugetaţi în inimile voastre?
23 Ce este mai uşor, a zice: ‘Păcatele îţi sînt iertate’, sau a zice: ‘Scoală-te şi umblă’?
24 Dar, ca să ştiţi că Fiul omului are autoritate pe pămînt să ierte păcate” –, El a zis paraliticului: „Ţie îţi spun, scoală-te şi ia-ţi patul şi du-te la casa ta”.
25 Şi numaidecît, el s-a sculat în faţa lor, a luat patul pe care zăcuse şi s-a dus spre casa lui, glorificînd pe Dumnezeu.
26 Şi pe toţi i-a cuprins uimirea, şi glorificau pe Dumnezeu; şi s-au umplut de teamă, zicînd: „Azi am văzut lucruri neobişnuite”.
27 Şi după acestea, El a ieşit afară şi a privit pe un vameş, cu numele Levi, şezînd la vamă. Şi i-a zis: „Urmează-Mă!”
28 Şi lăsînd totul, el s-a sculat şi L-a urmat.
29 Şi Levi I-a făcut un ospăţ mare în casa lui; şi era o mare mulţime de vameşi, şi alţii care şedeau la masă cu ei.
30 Şi fariseii şi cărturarii lor cîrteau către ucenicii Lui, zicînd: „De ce mîncaţi şi beţi împreună cu vameşii şi păcătoşii?”
31 Şi răspunzînd, Isus le-a zis: „Nu cei sănătoşi au nevoie de doctor, ci cei bolnavi.
32 N-am venit să chem la pocăinţă pe cei drepţi, ci pe cei păcătoşi”.
33 Dar ei I-au zis: „Ucenicii lui Ioan, ca şi cei ai fariseilor, postesc des şi fac rugăciuni de cerere, dar ai Tăi mănîncă şi beau”.
34 Isus însă le-a zis: „Puteţi cumva face pe nuntaşi să postească în timp ce mirele este cu ei?
35 Vor veni însă zile cînd mirele va fi luat de la ei; atunci vor posti în acele zile”.
36 Dar le-a spus şi o pildă: „Nimeni nu rupe dintr-o haină nouă un petic, ca să-l pună la o haină veche; altfel, rupe şi haina cea nouă, şi nici peticul luat de la ea nu se va potrivi la cea veche.
37 Şi nimeni nu pune vin nou în burdufuri vechi; altfel, vinul cel nou sparge burdufurile şi se varsă, şi burdufurile se strică.
38 Ci vinul nou trebuie pus în burdufuri noi (şi amîndouă se păstrează).
39 Şi nimeni, după ce a băut din cel vechi, nu-l doreşte pe cel nou, căci zice: ‘Cel vechi este mai bun’”.