1 Şi El a intrat iarăşi în sinagogă, şi acolo era un om avînd mîna uscată.
2 Şi ei îl pîndeau să vadă dacă-l va vindeca în sabat, ca să-L poată învinui.
3 Şi El a zis omului care avea mîna uscată: „Scoală-te în mijloc!”
4 Şi le-a zis: „Este permis în sabat să faci bine, sau să faci rău? Să salvezi o viaţă, sau să omori?” Dar ei tăceau.
5 Şi, uitîndu-se la ei de jur împrejur cu mînie, foarte întristat de împietrirea inimii lor, a zis omului: „întinde mîna!” Şi el a întins-o, şi mîna i s-a refăcut.
6 Şi fariseii au ieşit afară şi s-au sfătuit îndată cu irodianii împotriva Lui, ca să-L omoare.
7 Şi Isus, cu ucenicii Săi, a plecat spre mare, şi L-a urmat o mulţime mare din Galileea; şi din Iudeea
8 şi din Ierusalim şi din Idumeea şi de dincolo de Iordan şi dimprejurul Tirului şi Sidonului, o mulţime mare, auzind tot ce făcea, a venit la El.
9 Şi El a zis ucenicilor să-I ţină la îndemînă o corăbioară, din pricina mulţimii, ca să nu-L îmbulzească.
10 Căci El vindecase pe mulţi, aşa că toţi cei ce aveau răni năvăleau spre El ca să-L atingă.
11 Şi duhurile necurate, cînd îl vedeau, cădeau jos înaintea Lui şi strigau, zicînd: „Tu eşti Fiul lui Dumnezeu”.
12 Şi El le poruncea cu tărie ca să nu-L facă cunoscut.
13 Şi El S-a suit pe munte, şi a chemat la El pe cine a vrut, şi ei au venit la El.
14 Şi El a rînduit doisprezece, pe care i-a numit şi apostoli, ca să fie cu El şi să-i trimită să predice,
15 şi să aibă autoritate (să vindece bolile şi) să scoată demonii.
16 Şi El a rînduit pe cei doisprezece, şi lui Simon i-a pus numele Petru;
17 şi Iacov, fiul lui Zebedei, şi Ioan, fratele lui Iacov, şi le-a pus numele Boanerghes, adică „fiii tunetului”;
18 şi Andrei şi Filip şi Bartolomeu şi Matei şi Toma şi Iacov, fiul lui Alfeu, şi Tadeu şi Simon cananeeanul
19 şi Iuda Iscariot, care L-a şi trădat.
20 Şi El a intrat într-o casă, şi s-a adunat iarăşi mulţimea, aşa că nu puteau nici măcar să mănînce.
21 Şi cînd au auzit, rudele Lui au venit ca să-L apuce. Căci ziceau: „Şi-a ieşit din minţi”.
22 Şi cărturarii care se coborîseră din Ierusalim ziceau: „Îl are pe Beelzebul” şi: „Prin căpetenia demonilor scoate El demonii”.
23 Şi chemîndu-i la Sine, le-a zis în pilde: „Cum poate Satana să scoată pe Satana?
24 Şi dacă o împărăţie este dezbinată împotriva ei însăşi, împărăţia aceea nu poate dăinui.
25 Şi dacă o casă este dezbinată împotriva ei însăşi, casa aceea nu poate dăinui.
26 Şi dacă Satana s-a răsculat împotriva lui însuşi şi este dezbinat, nu poate dăinui, ci are un sfîrşit.
27 Dar nimeni nu poate să intre în casa celui tare şi să-i jefuiască averea dacă n-a legat mai întîi pe cel tare; şi atunci îi va jefui casa.
28 Adevărat vă spun: Totul va fi iertat fiilor oamenilor, păcatele şi toate hulele cu care vor huli,
29 dar cine va huli împotriva Duhului Sfînt nu are iertare niciodată, ci este vinovat de un păcat veşnic”.
30 Pentru că ei ziceau: „Are un duh necurat”.
31 Şi mama Lui şi fraţii Lui au venit şi, stînd afară, au trimis la El să-L cheme.
32 Şi mulţimea şedea în jurul Lui, şi I-au spus: „Iată, mama Ta şi fraţii Tăi şi surorile Tale Te caută afară”.
33 Şi răspunzîndu-le, El a zis: „Cine este mama Mea şi fraţii Mei?”
34 Şi, privind de jur împrejur la cei ce şedeau în cerc în jurul Lui, a zis: „Iată, mama Mea şi fraţii Mei!
35 Căci cine face voia lui Dumnezeu, acesta îmi este frate şi soră şi mamă”.