1 Şi după şase zile, Isus a luat cu Sine pe Petru şi pe Iacov şi pe Ioan, fratele lui, şi i-a dus la o parte pe un munte înalt.
2 Şi El S-a transfigurat înaintea lor, şi faţa Lui a strălucit ca soarele, dar hainele I s-au făcut albe ca lumina.
3 Şi iată, li s-au arătat Moise şi Ilie, vorbind împreună cu El.
4 Dar luînd cuvîntul, Petru a zis lui Isus: „Doamne, este bine că sîntem aici; dacă doreşti, voi face aici trei corturi: unul Ţie, şi unul lui Moise, şi unul lui Ilie”.
5 Pe cînd vorbea el încă, iată, un nor luminos i-a umbrit. Şi iată, un glas din nor, zicînd: „Acesta este Fiul Meu iubit în care Mi-am găsit plăcerea; de El să ascultaţi!”
6 Şi cînd au auzit, ucenicii au căzut cu feţele la pămînt şi s-au temut foarte mult.
7 Şi Isus S-a apropiat şi, atingîndu-i, a zis: „Sculaţi-vă şi nu vă temeţi!”
8 Ei însă, ridicîndu-şi ochii, n-au văzut pe nimeni, decît pe Isus singur.
9 Şi pe cînd se coborau de pe munte, Isus le-a poruncit, zicînd: „Să nu spuneţi nimănui vedenia, pînă ce va învia Fiul omului dintre cei morţi”.
10 Şi ucenicii L-au întrebat, zicînd: „De ce zic deci cărturarii că întîi trebuie să vină Ilie?”
11 Dar El, răspunzînd, a zis: „Ilie vine într-adevăr şi va reface totul.
12 Eu însă vă spun: Ilie a venit deja, şi ei nu I-au recunoscut, ci au făcut cu el ce au dorit. Aşa va suferi şi Fiul omului din partea lor”.
13 Atunci ucenicii au înţeles că le vorbea despre Ioan Botezătorul.
14 Şi pe cînd veneau spre mulţime, s-a apropiat de El un om care a căzut în genunchi înaintea Lui
15 şi a zis: „Doamne, ai milă de fiul meu, pentru că este lunatic şi suferă rău, căci deseori cade în foc şi deseori în apă.
16 Şi I-am adus la ucenicii Tăi, şi ei n-au putut să-l vindece”.
17 Dar răspunzînd, Isus a zis: „O, generaţie necredincioasă şi stricată! Pînă cînd voi fi cu voi? Pînă cînd vă voi suporta? Aduceţimi-l aici”.
18 Şi Isus l-a certat, şi demonul a ieşit afară din el. Şi băiatul a fost vindecat din ceasul acela.
19 Atunci ucenicii s-au apropiat de Isus la o parte şi I-au zis: „Noi de ce n-am putut să-l scoatem?”
20 Dar El le-a zis: „Din pricina puţinei voastre credinţe. Căci adevărat vă spun: Dacă aveţi credinţă ca un grăunte de muştar, veţi zice muntelui acestuia: ‘Mută-te de aici colo’ şi se va muta, şi nimic nu vă va fi imposibil.
21 (Dar acest soi nu iese decît cu rugăciune şi cu post)”.
22 Pe cînd erau ei însă adunaţi împreună în Galileea, Isus le-a zis: „Fiul omului este pe cale să fie dat în mîinile oamenilor,
23 şi ei II vor omorî, şi a treia zi va învia”. Şi ei s-au întristat foarte mult.
24 Dar cînd au venit în Capernaum, cei ce strîngeau cele două drahme s-au apropiat de Petru şi au zis: „Învăţătorul vostru nu plăteşte cele două drahme?”
25 El a zis: „Ba da”. Şi cînd a intrat în casă, Isus i-a luat-o înainte, zicînd: „Ce ţi se pare, Simon, împăraţii pămîntului de la cine iau vamă sau impozite? De la fiii lor, sau de la străini?”
26 Dar cînd el a zis: „De la străini”, Isus i-a spus: „Aşadar fiii sînt scutiţi.
27 Însă, ca să nu-i facem să se poticnească, du-te la mare, aruncă undiţa şi ia primul peşte pe care I-ai tras afară; şi după ce-i vei deschide gura, vei găsi un stater, pe care ia-i si dă-I lor, pentru Mine si pentru tine”.