1 Şi s-a întîmplat: Cînd a sfîrşit Isus toate cuvintele acestea, a zis ucenicilor Săi:
2 „Ştiţi că după două zile este Paştele, şi Fiul omului va fi dat ca să fie răstignit”.
3 Atunci marii preoţi, (cărturarii) şi mai-bătrînii poporului s-au strîns în palatul marelui preot, cel numit Caiafa,
4 şi s-au sfătuit împreună ca să-L prindă pe Isus cu viclenie şi să-L omoare.
5 Dar ziceau: „Nu în sărbătoare, ca să nu se facă agitaţie în popor”.
6 Cînd era însă Isus în Betania, în casa lui Simon leprosul,
7 s-a apropiat de El o femeie, avînd un vas de alabastru cu mir foarte scump şi, pe cînd sta El la masă, ea a turnat mirul pe capul Lui.
8 Dar văzînd aceasta, ucenicii s-au supărat tare şi au zis: „Ce rost are risipa aceasta?
9 Căci acesta s-ar fi putut vinde cu mult, şi banii să se dea săracilor”.
10 Dar cunoscînd aceasta, Isus le-a zis: „De ce faceţi necaz femeii? Căci ea a făcut o faptă bună faţă de Mine.
11 Căci pe săraci îi aveţi totdeauna cu voi, dar pe Mine nu Mă aveţi totdeauna.
12 Căci ea, turnînd mirul acesta pe trupul Meu, a făcut-o pentru înmormîntarea Mea.
13 Adevărat vă spun: Oriunde va fi predicată Evanghelia aceasta, în toată lumea, se va vorbi şi ce a făcut ea, în amintirea ei”.
14 Atunci unul din cei doisprezece, cel numit Iuda Iscariot, ducîndu-se la marii preoţi,
15 a zis: „Ce vreţi să-mi daţi, şi vi-L voi da prins?” Ei însă i-au cîntărit treizeci de arginţi.
16 Şi de atunci, el căuta prilej ca să-L dea în mîinile lor.
17 Dar în ziua cea dintîi a Azimilor, ucenicii au venit la Isus, zicînd: „Unde doreşti să-Ţi pregătim ca să mănînci Paştele?”
18 El însă le-a zis: „Duceţi-vă în cetate la cutare şi spuneţi-i: ‘învăţătorul zice: Vremea Mea este aproape; voi ţine la tine Pastele cu ucenicii Mei’”.
19 Şi ucenicii au făcut cum le poruncise Isus, şi au pregătit Paştele.
20 Dar cînd s-a făcut seară, El S-a aşezat la masă cu cei doisprezece.
21 Şi pe cînd mîncau, El a zis: „Adevărat vă spun: Unul din voi Mă va trăda”.
22 Şi întristîndu-se foarte mult, ei au început să-I zică fiecare: „Nu cumva sînt eu, Doamne?”
23 El însă, răspunzînd, a zis: „Cel ce a înmuiat cu Mine mîna în castron, acela Mă va trăda.
24 Într-adevăr, Fiul omului Se duce, după cum este scris despre El. Dar vai de omul acela prin care este trădat Fiul omului! Mai bine ar fi fost pentru omul acela dacă nu s-ar fi născut!”
25 Răspunzînd însă, Iuda, trădătorul, I-a zis: „Nu cumva sînt eu, Rabi?” El i-a zis: „Tu ai spus-o”.
26 Pe cînd mîncau ei însă, Isus, după ce a luat o pîine şi a binecuvîntat-o, a frînt-o şi, dînd-o ucenicilor, a zis: „Luaţi, mîncaţi; acesta este trupul Meu”.
27 Şi după ce a luat un pahar şi a mulţumit, le-a dat, zicînd: „Beţi toţi din el,
28 căci acesta este sîngele Meu al legămîntului (celui nou), care este vărsat pentru mulţi, spre iertarea păcatelor.
29 Dar vă spun: De acum nu voi mai bea cu nici un chip din acest rod al viţei, pînă în ziua aceea cînd îl voi bea cu voi nou în împărăţia Tatălui Meu”.
30 Şi după ce au cîntat o cîntare de laudă, au ieşit spre muntele Măslinilor.
31 Atunci Isus le-a zis: „În noaptea aceasta toţi vă veţi poticni în Mine, căci este scris: ‘Voi omorî Păstorul, şi oile turmei vor fi risipite’.
32 Dar, după ce voi învia, voi merge înaintea voastră în Galileea”.
33 Răspunzînd însă, Petru I-a zis: „Chiar dacă toţi se vor poticni în Tine, eu niciodată nu mă voi poticni”.
34 Isus i-a zis: „Adevărat îţi spun: în noaptea aceasta, înainte ca să cînte un cocoş, Mă vei tăgădui de trei ori”.
35 Petru I-a zis: „Chiar dacă trebuie să mor împreună cu Tine, cu nici un chip nu Te voi tăgădui”. Şi toţi ucenicii au zis la fel.
36 Atunci Isus a venit cu ei într-un loc îngrădit, numit Gheţimane, şi a zis ucenicilor: „Şedeţi aici pînă Mă voi duce colo să Mă rog”.
37 Şi luînd pe Petru şi pe cei doi fii ai lui Zebedei, El a început să Se întristeze şi să Se tulbure foarte tare.
38 Atunci El le-a zis: „Sufletul Meu este foarte întristat, pînă la moarte; rămîneţi aici şi vegheaţi cu Mine”.
39 Şi ducîndu-Se puţin mai departe, a căzut cu faţa la pămînt, rugîndu-Se şi zicînd: „Tatăl Meu, dacă este posibil, să treacă de la Mine paharul acesta! Totuşi, nu cum doresc Eu, ci cum doreşti Tu”.
40 Şi a venit la ucenici şi i-a găsit dormind, şi a zis lui Petru: „Aşa deci, un singur ceas n-aţi fost în stare să vegheaţi cu Mine?
41 Vegheaţi şi rugaţi-vă, ca să nu intraţi în ispită; duhul, într-adevăr, este doritor, dar carnea este slabă”.
42 Depărtîndu-Se iarăşi a doua oară, El S-a rugat, zicînd: „Tatăl Meu, dacă nu se poate să treacă acesta fără să-l beau, facă-se voia Ta!”
43 Şi venind iarăşi, i-a găsit dormind, căci ochii le erau îngreuiaţi.
44 Şi lăsîndu-i, S-a depărtat iarăşi şi S-a rugat a treia oară, zicînd iarăşi acelaşi cuvînt.
45 Atunci a venit la ucenici şi le-a zis: „încă tot dormiţi şi vă odihniţi? Iată, s-a apropiat ceasul, şi Fiul omului este dat în mîinile păcătoşilor.
46 Sculaţi-vă, să mergem; iată, s-a apropiat cel ce Mă trădează”.
47 Şi pe cînd vorbea El încă, iată, a venit Iuda, unul din cei doisprezece, şi cu el o mare mulţime cu săbii şi cu ciomege, de la marii preoţi si de la mai-bătrînii poporului.
48 Dar cel care-L trăda le dăduse un semn, zicînd: „Pe care-L voi săruta eu, Acela este; apucaţi-L!”
49 Şi apropiindu-se îndată de Isus, a zis: „Salut, Rabi!” Şi L-a sărutat mult.
50 Isus însă i-a zis: „Prietene, pentru ce ai venit, fă!” Atunci ei s-au apropiat, au pus mîinile pe Isus şi L-au apucat.
51 Şi iată, unul din cei ce erau cu Isus a întins mîna, şi-a scos sabia şi, lovind pe robul marelui preot, i-a tăiat urechea.
52 Atunci Isus i-a zis: „Pune-ţi sabia la locul ei; căci toţi cei ce iau sabia, de sabie vor pieri.
53 Sau socoteşti că nu pot să rog pe Tatăl Meu, şi El Mi-ar pune chiar acum la îndemînă mai mult de douăsprezece legiuni de îngeri?
54 Cum se vor împlini atunci Scripturile, că asa trebuie să se întîmple?”
55 În ceasul acela, Isus a zis mulţimilor: „Aţi ieşit ca după un tîlhar, cu săbii şi cu ciomege, ca să Mă prindeţi? În toate zilele şedeam în templu învăţînd pe popor, şi nu M-aţi apucat.
56 Dar toate acestea s-au întîmplat ca să se împlinească scripturile profeţilor”. Atunci toţi ucenicii L-au părăsit şi au fugit.
57 Cei ce apucaseră însă pe Isus L-au dus la marele preot Caiafa, unde erau adunaţi împreună cărturarii şi mai-bătrînii.
58 Petru însă îl urma de departe, pînă la palatul marelui preot, şi intrînd înăuntru a şezut jos cu slujitorii, ca să vadă cum se va termina.
59 Dar marii preoţi (şi mai-bătrînii) şi tot Sinedriul căutau vreo mărturie mincinoasă împotriva lui Isus, ca să-L poată omorî,
60 şi n-au găsit, deşi veniseră mulţi martori mincinoşi. La urmă însă au venit doi
61 şi au zis: „Acesta a zis: ‘Eu pot să dărîm templul lui Dumnezeu şi în trei zile să-l zidesc’.
62 Şi ridicîndu-se în picioare, marele preot I-a zis: „Nu răspunzi nimic? Ce mărturie aduc aceştia împotriva Ta?”
63 Dar Isus tăcea. Şi marele preot I-a zis: „Te jur, pe Dumnezeul cel viu, să ne spui dacă Tu eşti Cristosul, Fiul lui Dumnezeu”.
64 Isus i-a zis: „Tu ai spus-o. Totuşi, vă spun: De acum veţi vedea pe Fiul omului şezînd la dreapta puterii şi venind pe norii cerului”.
65 Atunci marele preot şi-a rupt hainele, zicînd: „A hulit! Ce nevoie mai avem de martori? Iată, acum aţi auzit hula.
66 Ce vi se pare?” Ei însă, răspunzînd, au zis: „Este vinovat de moarte”.
67 Atunci L-au scuipat în faţă şi L-au pălmuit, dar alţii L-au bătut cu pumnii,
68 zicînd: „Profeţeşte-ne, Cristoase, cine este cel ce Te-a lovit?”
69 Petru însă şedea afară în curte. Şi o slujnică s-a apropiat de el, zicînd: „Şi tu erai cu Isus Galileeanul!”
70 Dar el a tăgăduit înaintea tuturor, zicînd: „Nu ştiu ce zici”.
71 Cînd a ieşit însă în pridvor, l-a văzut alta, şi a zis celor de acolo: „Acesta era cu Isus Nazarineanul”.
72 Şi iarăşi el a tăgăduit cu un jurămînt: „Nu cunosc pe Omul acesta!”
73 Peste puţin însă, cei ce stăteau acolo s-au apropiat şi au zis lui Petru: „Cu adevărat, şi tu eşti dintre ei, căci şi vorbirea ta te dă pe faţă”.
74 Atunci el a început să blesteme şi să jure: „Nu cunosc pe Omul acesta!” Şi îndată a cîntat un cocoş.
75 Şi Petru şi-a adus aminte de vorba pe care i-o spusese Isus: „înainte ca să cînte un cocoş, Mă vei tăgădui de trei ori”. Şi ieşind afară, a plîns cu amar.