1 Dar cînd s-a făcut dimineaţă, toţi marii preoţi şi mai-bătrînii poporului au luat hotărîrea împotriva lui Isus, ca să-L omoare.
2 Şi după ce L-au legat, L-au dus şi L-au dat în mîna guvernatorului (Ponţiu) Pilat.
3 Attunci lui Iuda, cel ce L-a trădat, văzînd că El a fost condamnat, i-a părut rău şi a dus înapoi cei treizeci de arginţi marilor preoţi şi mai-bătrînilor,
4 zicînd: „Am păcătuit, trădînd sînge nevinovat”. Dar ei au zis: „Ce ne priveşte pe noi? Treaba ta”.
5 Şi aruncînd argintii în templu, el a plecat şi s-a dus de s-a spînzurat.
6 Dar marii preoţi, luînd argintii, au zis: „Nu este permis să-i aruncăm în vistierie, întrucît este preţ de sînge”.
7 După ce s-au sfătuit însă, au cumpărat cu ei „Ogorul olarului”, pentru înmormîntarea străinilor.
8 De aceea, ogorul acela a fost numit pînă în ziua de azi: „Ogorul sîngelui”.
9 Atunci s-au împlinit cele spuse prin profetul Ieremia, care zice: „Şi ei au luat cei treizeci de arginţi, preţul Celui preţuit, cu care L-au preţuit unii din fiii lui Israel,
10 şi i-au dat pentru ‘Ogorul olarului’, după cum îmi poruncise Domnul”.
11 Isus însă a stat înaintea guvernatorului; şi guvernatorul L-a întrebat, zicînd: „Eşti Tu împăratul iudeilor?” Dar Isus a zis: „Tu o spui”.
12 Şi pe cînd era învinuit de marii preoţi şi de mai-bătrîni, nu răspundea nimic.
13 Atunci Pilat I-a zis: „N-auzi cîte aduc ei mărturie împotriva Ta?”
14 Şi El nu i-a răspuns la nici un singur cuvînt, aşa că guvernatorul se minuna foarte mult.
15 Dar, la sărbătoare, guvernatorul avea obicei să dea drumul pentru mulţime unui deţinut, pe care-l doreau ei.
16 Pe atunci însă aveau un deţinut vestit, numit Baraba.
17 Pe cînd erau ei deci adunaţi împreună, Pilat le-a zis: „Cui doriţi să-i dau drumul? Lui Baraba sau lui Isus, Cel numit Cristos?”
18 Căci ştia că din invidie îl dăduseră în mîinile lui.
19 Însă, pe cînd sta el pe scaunul de judecată, soţia lui a trimis să-i spună: „Să n-ai nimic a face cu acel Drept, căci azi am suferit mult în vis din pricina Lui”.
20 Dar marii preoţi şi mai-bătrînii au înduplecat mulţimile să ceară pe Baraba, însă pe Isus să-L omoa
21 Răspunzînd însă, guvernatorul le-a zis: „Căruia din cei doi doriţi să-i dau drumul?” Dar ei au zis: „Lui Baraba”.
22 Pilat le-a zis: „Deci ce să fac cu Isus care Se numeşte Cristos?” Ei au zis cu toţii: „Să fie răstignit!”
23 El însă a zis: „Dar ce rău a făcut?” Ei însă au strigat şi mai mult, zicînd: „Să fie răstignit!”
24 Cînd a văzut însă Pilat că nu foloseşte la nimic, ci că se face mai multă agitaţie, a luat apă şi şi-a spălat mîinile înaintea mulţimii, zicînd: „Eu sînt nevinovat de sîngele (Dreptului) acestuia. Treaba voastră!”
25 Şi răspunzînd, tot poporul a zis: „Sîngele Lui să fie asupra noastră şi asupra copiilor noştri.
26 Atunci el a dat drumul pentru ei lui Baraba; dar pe Isus, după ce L-a biciuit, L-a dat să fie răstignit.
27 Atunci ostaşii guvernatorului au luat pe Isus în pretoriu şi au adunat în jurul Lui toată cohorta.
28 Şi după ce L-au dezbrăcat, L-au îmbrăcat cu o mantie stacojie.
29 Şi după ce au împletit o cunună de spini, I-au pus-o pe cap, şi o trestie în mîna dreaptă. Şi îngenunchind înaintea Lui, îşi băteau joc de El, zicînd: „Salut, împăratul iudeilor!”
30 Şi scuipînd spre El, au luat trestia şi-L băteau în cap.
31 Şi după ce şi-au bătut joc de El, L-au dezbrăcat de mantie, L-au îmbrăcat cu hainele Lui şi L-au dus să-L răstignească.
32 Dar, pe cînd ieşeau afară, au găsit pe un om, un cirenian cu numele Simon; pe acesta I-au silit să-I ducă crucea.
33 Şi venind la un loc zis Golgota, adică: „Locul căpăţînii”,
34 I-au dat să bea vin amestecat cu fiere; şi, cînd l-a gustat, n-a vrut să bea.
35 Dar după ce L-au răstignit, şi-au împărţit hainele Lui între ei, trăgînd la sorţi, (pentru ca să se împlinească ce fusese spus prin profetul, care zice: „Şi-au împărţit hainele Mele între ei, şi pentru cămaşa Mea au tras la sorţi”).
36 Şi şezînd jos, îl păzeau acolo.
37 Şi I-au pus deasupra capului acuzaţia Lui scrisă: „Acesta este Isus, împăratul iudeilor”.
38 Atunci au răstignit cu El doi tîlhari: unul la dreapta şi unul la stînga
39 Dar trecătorii II huleau, dînd din cap
40 şi zicînd: „Tu, care dărimi templul şi-l zideşti în trei zile, salvează-Te pe Tine însuţi, dacă eşti Fiul lui Dumnezeu, şi coboară-Te de pe cruce!”
41 Tot aşa, şi marii preoţi, bătîndu-şi joc, cu cărturarii şi mai-bătrînii, ziceau:
42 „Pe alţii i-a salvat, pe Sine nu Se poate salva! (Dacă) El este împăratul lui Israel, să Se coboare acum de pe cruce, şi vom crede în El!
43 S-a încrezut în Dumnezeu: El să-L izbăvească acum, dacă-L doreşte. Căci a zis: ‘Eu sînt Fiul lui Dumnezeu’”.
44 În acelaşi fel îl ocărau şi tîlharii care erau răstigniţi împreună cu El.
45 Dar de la ceasul al şaselea s-a făcut întuneric peste toată ţara pînă la ceasul al nouălea.
46 Însă, pe la ceasul al nouălea, Isus a strigat tare, zicînd: „Eli, Eli, lama sabactani?”, adică: „Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, de ce M-ai părăsit?”
47 Unii însă din cei ce stăteau acolo, auzind, au zis: „Pe Ilie îl cheamă Acesta”.
48 Şi îndată, unul din ei a alergat şi, după ce a luat un burete şi l-a umplut cu oţet şi l-a pus într-o trestie, îi dădea să bea.
49 Dar ceilalţi ziceau: „Lasă, să vedem dacă va veni Ilie să-L salveze”.
50 Isus însă, strigînd iarăşi cu glas tare, Şi-a dat duhul.
51 Şi iată, perdeaua din templu s-a rupt în două, de sus pînă jos, şi pămîntul s-a cutremurat, şi stîncile s-au despicat,
52 şi mormintele s-au deschis, şi multe trupuri ale sfinţilor care adormiseră au înviat.
53 Şi ieşind din morminte după învierea Lui, au intrat în sfînta cetate şi s-au arătat multora.
54 Sutaşul însă, şi cei ce-L păzeau pe Isus împreună cu el, cînd au văzut cutremurul de pămînt şi cele întîmplate, s-au înfricoşat foarte tare, zicînd: „Cu adevărat, Acesta era Fiul lui Dumnezeu!”
55 Dar acolo erau multe femei privind de departe, care urmaseră pe Isus din Galileea, slujindu-I,
56 printre care era Măria Magdalena, şi Măria, mama lui Iacov şi a lui Iosif, şi mama fiilor lui Zebedei.
57 Dar cînd s-a înserat, a venit un om bogat din Arimateea, pe nume Iosif, care devenise şi el ucenic al lui Isus.
58 Acesta s-a dus la Pilat şi a cerut trupul lui Isus. Atunci Pilat a poruncit să i-L dea.
59 Şi luînd trupul, Iosif L-a înfăşurat într-o pînză curată de in
60 şi L-a pus în mormîntul său nou, pe care-l săpase în stîncă, şi după ce a prăvălit o piatră mare la uşa mormîntului, a plecat.
61 Dar Măria Magdalena şi cealaltă Mărie erau acolo, şezînd în faţa mormîntului.
62 În ziua următoare însă, care este după Pregătire, marii preoţi şi fariseii s-au adunat împreună la Pilat
63 zicînd: „Domnule, ne-am amintit că înşelătorul acela, cînd era încă în viaţă, a zis: ‘După trei zile voi învia’.
64 Porunceşte deci ca mormîntul să fie păzit sigur pînă a treia zi, ca nu cumva să vină ucenicii (noaptea) să-L fure şi să spună poporului: ‘A înviat dintre cei morţi!’ Şi înşelătoria din urmă va fi mai rea ca cea dintîi”.
65 Pilat le-a zis: „Aveţi o strajă; duceţi-vă de întăriţi cum ştiţi”.
66 Dar ei au plecat şi au întărit mormîntul cu strajă, după ce au pecetluit piatra.