Filipeni
1
Pavel şi Timotei, robi ai lui Cristos Isus, către toţi sfinţii în Cristos Isus care sînt în Filipi, împreună cu supraveghetorii şi slujitorii:
Har vouă şi pace de la Dumnezeu, Tatăl nostru, şi de la Domnul Isus Cristos!
Mulţumesc Dumnezeului meu în orice aducere-aminte de voi,
totdeauna în orice cerere a mea pentru voi toţi făcîndu-mi cu bucurie cererea,
pentru părtăşia voastră la Evanghelie, din cea dintîi zi pînă acum,
avînd încredere chiar în aceasta, că Acela care a început în voi o lucrare bună o va îndeplini pînă în ziua lui Isus Cristos.
După cum este drept pentru mine să gîndesc aceasta despre voi toţi, pentru că vă am în inimă, întrucît atît în lanţurile mele, cît şi în apărarea şi confirmarea Evangheliei, voi toţi sînteţi împreună-părtaşi cu mine la har.
Căci martor îmi este Dumnezeu cum tînjesc după voi toţi cu dragostea duioasă a lui Cristos Isus.
Şi aceasta mă rog, ca dragostea voastră să prisosească tot mai mult şi mai mult în cunoştinţă şi orice discernămînt,
10 ca să deosebiţi lucrurile cele mai bune, pentru ca să fiţi sinceri şi să nu vă poticniţi pînă în ziua lui Cristos,
11 fiind umpluţi cu roadă dreptăţii, care este prin Isus Cristos, spre gloria şi lauda lui Dumnezeu.
12 Dar vreau să ştiţi, fraţilor, că împrejurările în care mă găsesc mai degrabă au slujit la înaintarea Evangheliei,
13 aşa că lanţurile mele au devenit vădite ca fiind în Cristos în întreg pretoriul, şi tuturor celorlalţi.
14 Şi cei mai mulţi din fraţi, încrezîndu-se în Domnul prin lanţurile mele, îndrăznesc cu atît mai mult să vorbească fără teamă Cuvîntul (lui Dumnezeu).
15 Cîţiva, este adevărat, predică pe Cristos şi din invidie şi ceartă, dar cîţiva şi din bunăvoinţă;
16 aceştia, din dragoste, ştiind că eu sînt pus pentru apărarea Evangheliei;
17 dar ceilalţi vestesc pe Cristos din ambiţie egoistă, nu cu gînd curat, socotind că mai provoacă un necaz Ia lanţurile mele.
18 Căci ce? Oricum, în orice fel, fie sub pretext, fie în adevăr, Cristos este predicat, şi eu mă bucur de aceasta, da, şi mă voi bucura,
19 căci ştiu că aceasta se va întoarce pentru mine spre mîntuire prin rugăciunea voastră de cerere şi prin sprijinul Duhului lui Isus Cristos,
20 potrivit aşteptării mele stăruitoare şi nădejdii mele că nu voi fi dat de ruşine în nimic; ci, cu toată îndrăzneala, ca totdeauna, Cristos va fi preamărit şi acum în trupul meu, fie prin viaţă, fie prin moarte.
21 Căci pentru mine viaţa este Cristos, şi moartea un cîştig.
22 Dar dacă viaţa în carne îmi este roadă pentru lucrare, nu ştiu ce să aleg.
23 Sînt însă strîns de acestea două: avînd dorinţa să plec din viaţă şi să fiu împreună cu Cristos, căci ar fi cu mult mai bine,
24 dar rămînerea în carne este mai necesară pentru voi.
25 Şi încrezîndu-mă în aceasta, ştiu că voi rămîne şi voi continua cu voi toţi, pentru înaintarea şi bucuria voastră în credinţă,
26 ca pricina voastră de laudă cu mine să prisosească în Cristos Isus, prin revenirea mea iarăşi la voi.
27 Numai, purtaţi-vă într-un chip vrednic de Evanghelia lui Cristos, pentru ca, fie că vin şi vă văd, fie că sînt absent, să aud despre voi că staţi tari într-un singur duh, luptîndu-vă împreună cu un singur suflet pentru credinţa Evangheliei,
28 şi nesperiindu-vă în nimic de adversari, ceea ce este pentru ei o dovadă de pierzare, dar de mîntuirea voastră, şi aceasta de la Dumnezeu.
29 Pentru că vouă vi s-a dăruit, cu privire la Cristos, nu numai să credeţi în El, ci să si suferiţi pentru El,’
30 avînd aceeaşi luptă pe care aţi văzut-o în mine, şi auziţi acum că este în mine.