1 Şi în cer a fost văzut un semn mare: o femeie îmbrăcată cu soarele, şi luna sub picioarele ei, şi cu o cunună de douăsprezece stele pe cap.
2 Şi ea era însărcinată şi ţipa în durerile naşterii şi chinuindu-se ca să nască.
3 Şi în cer a fost văzut un alt semn: şi iată, un balaur mare, roşu ca focul, avînd şapte capete şi zece coarne, şi pe capetele lui şapte diademe.
4 Şi coada lui trage a treia parte din stelele cerului şi le arunca pe pămînt. Şi balaurul a stat înaintea femeii, care era pe cale să nască, pentru ca, atunci cînd va naşte, să-i înghită copilul.
5 Şi ea a născut un fiu, un copil de parte bărbătească, care are să păstorească toate naţiunile cu un toiag de fier. Şi copilul ei a fost răpit la Dumnezeu şi la tronul Lui.
6 Şi femeia a fugit în pustie, unde are un loc pregătit de Dumnezeu, ca să fie hrănită acolo o mie două sute şaizeci de zile.
7 Şi în cer s-a făcut un război. Mihail şi îngerii lui s-au războit cu balaurul. Şi balaurul şi îngerii lui s-au războit,
8 şi ei n-au fost mai tari, nici locul lor nu s-a mai găsit în cer.
9 Şi balaurul cel mare, şarpele cel vechi, numit Diavolul şi Satana, acela care înşală întreg pămîntul locuit, a fost aruncat pe pămînt, şi îngerii lui au fost aruncaţi cu el.
10 Şi am auzit în cer un glas tare, zicînd: „Acum a venit mîntuirea şi puterea şi împărăţia Dumnezeului nostru şi autoritatea Cristosului Lui, pentru că învinuitorul fraţilor noştri, care zi şi noapte îi învinuia înaintea Dumnezeului nostru, a fost aruncat jos.
11 Şi ei l-au învins din pricina sîngelui Mielului şi din pricina cuvîntului mărturiei lor, şi nu şi-au iubit viaţa sufletului pînă la moarte.
12 De aceea veseliţi-vă, ceruri, şi voi care locuiţi în ele! Vai de pămînt şi mare! Pentru că diavolul s-a coborît la voi, avînd o mînie mare, ştiind că are puţină vreme”.
13 Şi cînd a văzut balaurul că a fost aruncat pe pămînt, a persecutat pe femeia care născuse pe copilul de parte bărbătească.
14 Şi femeii i-au fost date cele două aripi ale vulturului celui mare ca să zboare în pustie, în locul ei, unde este hrănită o vreme şi vremi şi o jumătate de vreme, departe de faţa şarpelui.
15 Şi şarpele a aruncat din gura lui apă, ca un rîu, după femeie, ca s-o facă să fie dusă de rîu.
16 Şi pămîntul a ajutat femeia, şi pămîntul şi-a deschis gura şi a înghiţit rîul pe care-l aruncase balaurul din gura lui.
17 Şi balaurul s-a mîniat pe femeie şi s-a dus să facă război cu rămăşiţa seminţei ei, cei ce păzesc poruncile lui Dumnezeu şi au mărturia lui Isus.
18 Şi el a stat pe nisipul mării.