12
În ce priveşte darurile spirituale, fraţilor, nu vreau să fiţi în neştiinţă. Ştiţi că, atunci când eraţi păgâni, eraţi duşi pe căi greşite spre idolii muţi. De aceea, vă fac cunoscut că nimeni, dacă vorbeşte prin Spiritul lui Dumnezeu, nu spune: „Iesus să fie blestemat!“ Şi nimeni nu poate să spună: „Iesus este Domn!“ decât prin Spiritul Sfânt.
Există o diversitate de daruri, dar acelaşi Spirit, o diversitate de lucrări, dar acelaşi Domn, o diversitate de efecte, dar acelaşi Dumnezeu care lucrează totul în toţi.
Ori, fiecăruia îi este dată manifestarea Spiritului pentru binele tuturor. Într-adevăr, unuia îi e dat prin Spirit un cuvânt de înţelepciune; altuia un cuvânt de cunoştinţă, potrivit aceluiaşi Spirit; altuia credinţă, prin acelaşi Spirit; altuia daruri de vindecare, prin acelaşi Spirit; 10 altuia facerea de minuni; altuia profeţia; altuia distingerea spiritelor; altuia diverse limbi; altuia interpretarea limbilor.
11 Dar toate acestea sunt lucrarea unuia şi aceluiaşi Spirit, distribuindu-le fiecăruia, în mod individual, aşa cum vrea.
12 Corpul este o unitate, deşi e alcătuit din mai multe organe, şi deşi organele lui sunt multe, ele formează un singur corp. La fel este şi cu Cristos. 13 Într-adevăr, fie că suntem evrei sau greci, sclavi sau liberi, noi toţi am fost botezaţi de un singur Spirit pentru a forma un singur Corp, şi tuturor ni s-a dat de băut dintr-un singur Spirit.
14 Astfel, corpul nu este alcătuit dintr-un singur organ, ci din mai multe. 15 Dacă piciorul ar spune: „Pentru că nu sunt mână, nu aparţin corpului“, el nu ar înceta din acest motiv să facă parte din corp. 16 Şi dacă urechea ar spune: „Pentru că nu sunt ochi, nu aparţin corpului“, ea nu ar înceta din acest motiv să facă parte din corp. 17 Dacă tot corpul ar fi ochi, unde ar fi auzul? Dacă tot corpul ar fi auz, unde ar fi mirosul? 18 De fapt, Dumnezeu a stabilit fiecare organ în corp aşa cum a vrut. 19 Dacă toate ar fi un singur organ, unde ar fi corpul?
20 Există deci mai multe organe, dar un singur corp. 21 Ochiul nu poate spune mâinii: „N-am nevoie de tine“, nici capul nu poate spune picioarelor: „N-am nevoie de voi“. 22 Dimpotrivă, părţile corpului care par a fi cele mai slabe sunt necesare, 23 iar pe cele pe care le considerăm cele mai puţin onorabile din corp le înconjurăm cu o mai mare onoare. Astfel, organele noastre cele mai puţin prezentabile sunt tratate cu mai mult respect, 24 pe când cele care sunt prezentabile nu au nevoie de aceasta. Dumnezeu a alcătuit corpul în aşa fel, încât să dea o onoare mai mare acelor părţi cărora le lipseşte, 25 ca să nu existe dezbinare în corp, ci ca părţile lui să aibă aceeaşi grijă unele de altele. 26 Dacă o parte suferă, fiecare parte suferă cu ea; dacă o parte este onorată, fiecare parte se bucură cu ea. 27 Voi sunteţi Corpul lui Cristos, şi fiecare dintre voi e o parte din el.
28 Dumnezeu a stabilit în Adunare în primul rând apostoli, în al doilea rând profeţi, în al treilea rând învăţători, pe urmă vin miracolele, apoi darurile de vindecare, ajutorările, administrările, diferitele feluri de limbi. 29 Oare toţi sunt apostoli? Oare toţi sunt profeţi? Oare toţi sunt învăţători? Oare toţi fac miracole? 30 Oare toţi au daruri de vindecare? Oare toţi vorbesc în limbi? Oare toţi interpretează?
31 Dar doriţi cu ardoare darurile cele mai importante! Şi o să vă arăt o cale mai bună decât oricare.