9
Nu sunt eu liber? Nu sunt eu apostol? Nu L-am văzut eu pe Iesus [Cristos], Domnul nostru? Nu sunteţi voi lucrarea mea în Domnul? Dacă pentru alţii nu sunt apostol, sunt cel puţin pentru voi, căci voi sunteţi amprenta care îmi autentifică lucrarea de apostol în Domnul. Aceasta este apărarea mea faţă de cei care mă examinează. Oare nu avem dreptul să mâncăm şi să bem? Nu avem dreptul să ducem cu noi o soră care să fie soţia noastră, cum fac ceilalţi apostoli, fraţii Domnului şi Cefa? Sau numai eu şi Barnaba nu avem dreptul de a nu lucra?
Cine serveşte ca soldat pe propria lui cheltuială? Cine plantează o vie şi nu mănâncă din rodul ei? Cine păstoreşte o turmă şi nu se hrăneşte din laptele turmei? Oare spun acestea doar dintr-un punct de vedere omenesc? Nu spune şi Legea acelaşi lucru? Într-adevăr, în Legea lui Moise este scris: Nu lega gura boului când treieră grâul. Oare de boi e preocupat Dumnezeu? 10 Sau nu spune El aceasta mai degrabă din cauza noastră? Da, din cauza noastră a fost scris lucrul acesta, pentru că plugarul trebuie să are cu speranţă, iar treierătorul să treiere cu speranţa că îşi va primi partea.
11 Dacă noi am semănat pentru voi bunurile spirituale, este oare prea mult dacă recoltăm o parte din bunurile voastre materiale? 12 Dacă alţii au acest drept asupra voastră, oare nu mai degrabă noi? Dar noi nu ne-am folosit de acest drept; dimpotrivă, suportăm totul, ca să nu împiedicăm evanghelia lui Cristos. 13 Nu ştiţi că cei care servesc în templu îşi primesc hrana de la templu, iar cei care servesc la altar primesc o parte din ce se oferă pe altar? 14 Astfel, şi Domnul a poruncit celor care predică evanghelia să-şi câştige existenţa din evanghelie.
15 Dar eu nu m-am folosit de niciunul dintre aceste drepturi şi nu scriu aceasta ca să se facă aşa în cazul meu, căci aş vrea mai bine să mor decât să mă lipsească cineva de acest motiv de laudă. 16 Dacă predic evanghelia, nu este pentru mine un motiv de laudă, căci e o obligaţie care îmi este impusă, şi vai de mine dacă nu predic evanghelia! 17 Dacă o fac de bunăvoie, primesc o răsplată; dacă o fac fără voie, este o însărcinare care mi-a fost încredinţată. 18 Care e deci răsplata mea? Aceasta: ca în predicarea mea să ofer evanghelia în mod gratis, fără să fac uz de dreptul meu de predicator al evangheliei.
19 Într-adevăr, deşi sunt liber faţă de toţi, m-am făcut sclavul tuturor, ca să-i câştig pe cât mai mulţi. 20 Cu evreii am fost ca un evreu, ca să-i câştig pe evrei; cu cei care sunt sub Legea lui Moise, ca şi când aş fi fost sub Lege – deşi eu însumi nu sunt sub Lege – ca să-i câştig pe cei care sunt sub Lege; 21 cu cei care sunt fără Lege, ca şi cum aş fi fără Lege – deşi nu sunt fără legea lui Dumnezeu, ci sunt supus legii lui Cristos – ca să-i câştig pe cei care sunt fără Lege. 22 Am devenit slab faţă de cei slabi, ca să-i câştig pe cei slabi; m-am făcut totul pentru toţi, ca să salvez prin orice mijloc pe unii dintre ei, 23 şi fac totul din cauza evangheliei, ca să am parte de binecuvântările ei.
24 Nu ştiţi că toţi concurenţii de pe stadion aleargă, dar numai unul ia premiul? Alergaţi în aşa fel încât să-l luaţi! 25 Toţi atleţii practică autocontrolul în toate, şi ei o fac pentru a primi o cunună care nu va dura; dar noi o facem pentru o cunună care va dura pentru totdeauna. 26 De aceea, eu nu alerg ca şi cum obiectivul ar fi neclar, şi boxez, dar nu ca unul care loveşte în aer. 27 Dimpotrivă, mă port aspru cu corpul meu şi îl subjug, ca nu cumva, după ce am predicat altora, să fiu eu însumi descalificat.