5
Noi ştim, într-adevăr, că dacă cortul nostru pământesc în care trăim este distrus, avem o clădire de la Dumnezeu, o casă eternă în cer, neconstruită de mâini omeneşti. Şi oftăm în acest cort, cu dorinţa arzătoare să ne îmbrăcăm cu locuinţa noastră cerească, întrucât, după ce am fost astfel îmbrăcaţi, nu vom fi găsiţi goi. Într-adevăr, în timp ce suntem în acest cort oftăm, copleşiţi, pentru că nu vrem să ne dezbrăcăm, ci dimpotrivă să ne îmbrăcăm, astfel încât ce e muritor să fie înghiţit de viaţă. Şi Cel care ne-a pregătit pentru aceasta este Dumnezeu, care ne-a dat Spiritul ca garanţie.
Noi suntem deci totdeauna încrezători şi ştim că, atâta timp cât suntem acasă în corp, suntem departe de Domnul, căci umblăm prin credinţă şi nu prin vedere. Da, suntem încrezători şi ne-ar plăcea mai mult să părăsim acest corp şi să ne ducem acasă la Domnul. Şi astfel, ne străduim să-I fim plăcuţi, fie că trăim în acest corp, fie că îl părăsim. 10 Într-adevăr, toţi trebuie să ne înfăţişăm înaintea scaunului de judecată al lui Cristos, ca fiecare să primească ce merită pentru ceea ce a făcut în timp ce era în corp, fie bine, fie rău.
11 Astfel deci, întrucât ştim ce este teama de Domnul, încercăm să-i convingem pe oameni. E limpede pentru Dumnezeu ceea ce suntem noi şi sper că este limpede şi pentru conştiinţa voastră. 12 Noi nu ne recomandăm din nou faţă de voi, ci vă dăm o ocazie de a avea un motiv de laudă cu privire la noi, ca să puteţi răspunde celor care se laudă cu ce se vede şi nu cu ce este în inimă. 13 Într-adevăr, dacă nu suntem întregi la minte, e pentru Dumnezeu; dacă suntem întregi la minte este pentru voi.
14 Iubirea lui Cristos ne constrânge, întrucât suntem convinşi că Unul a murit pentru toţi şi de aceea toţi au murit. 15 El a murit pentru toţi, pentru ca cei vii să nu mai trăiască pentru ei înşişi, ci pentru Cel care a murit şi a înviat pentru ei.
16 Astfel, de acum noi nu mai privim pe nimeni din punct de vedere lumesc. Şi chiar dacă odată L-am cunoscut pe Cristos în acest fel, acum nu-L mai cunoaştem aşa. 17 De aceea, dacă cineva este în Cristos, e o creaţie nouă. Lucrurile vechi s-au dus; iată, toate lucrurile au devenit noi.
18 Toate acestea sunt de la Dumnezeu, care ne-a împăcat cu Sine prin [Iesus] Cristos şi care ne-a dat lucrarea de împăcare: 19 adică Dumnezeu împăca lumea cu Sine în Cristos, nemaiimputându-le oamenilor greşelile, şi ne-a încredinţat nouă cuvântul împăcării. 20 Noi suntem deci nişte ambasadori pentru Cristos, ca şi cum Dumnezeu ar îndemna prin noi. Vă implorăm în numele lui Cristos: lăsaţi-vă împăcaţi cu Dumnezeu! 21 [Într-adevăr,] pe Cel care n-a cunoscut niciun păcat, El L-a făcut păcat pentru noi, ca noi să devenim în El dreptitudinea lui Dumnezeu.