1 Acum, fraţilor, dorim să vă facem cunoscută graţia pe care Dumnezeu a dat-o Adunărilor din Macedonia: 2 chiar în mijlocul marii încercări a suferinţei lor, bucuria lor debordantă şi sărăcia lor profundă au făcut să se reverse bogăţia dărniciei lor. 3 Depun mărturie că ei au dat de bunăvoie, după mijloacele lor şi chiar dincolo de mijloacele lor, 4 şi ne-au cerut cu multă insistenţă favoarea de a lua parte la această lucrare pentru sfinţi. 5 Ei au făcut nu doar ce aşteptam noi, ci s-au dat mai întâi pe ei înşişi Domnului, apoi nouă, prin voia lui Dumnezeu. 6 Prin urmare, l-am îndemnat pe Titus ca, aşa cum începuse deja, să ducă la bun sfârşit şi la voi această lucrare de dărnicie. 7 Dar aşa cum excelaţi în toate: în credinţă, în vorbire, în cunoştinţă, în orice fel de zel şi în iubirea voastră pentru noi, vedeţi să excelaţi şi în această lucrare de binefacere.
8 Nu vă spun aceasta ca să vă dau un ordin, ci ca să pun la încercare sinceritatea iubirii voastre prin exemplul zelului altora. 9 Într-adevăr, voi cunoaşteţi graţia Domnului nostru Iesus Cristos: de dragul vostru, El a devenit sărac, deşi era bogat, pentru ca voi, prin sărăcia Lui, să vă îmbogăţiţi. 10 Şi îmi dau părerea în această privinţă, căci aceasta este în avantajul vostru, pentru că de anul trecut aţi fost primii nu numai ca să faceţi o colectă, ci să şi aveţi dorinţa de a o face. 11 Acum terminaţi lucrarea, pentru ca realizarea ei în funcţie de mijloacele voastre să corespundă entuziasmului cu care aţi dorit s-o faceţi. 12 Căci dacă există entuziasm, darul este primit potrivit cu ce are cineva, nu cu ce nu are.
13 Dorinţa noastră nu este ca alţii să fie uşuraţi, în timp ce voi sunteţi împovăraţi, ci să fie egalitate: 14 în împrejurările actuale, surplusul vostru va completa lipsurile lor, pentru ca şi surplusul lor să completeze lipsurile voastre, ca să fie o egalitate, 15 după cum este scris: Cine adunase mult nu avea surplus, iar cine adunase puţin nu ducea lipsă.
16 Îi mulţumesc lui Dumnezeu, care a pus în inima lui Titus acelaşi zel pentru voi. 17 Într-adevăr, el nu numai că a acceptat îndemnul nostru, ci a plecat la voi mai zelos şi din proprie iniţiativă. 18 Îl trimitem cu el pe fratele care este lăudat de toate Adunările din cauza predicării evangheliei. 19 Mai mult, el a fost ales de Adunări ca să fie tovarăşul nostru de drum în acest gest de dărnicie, pe care îl îndeplinim spre gloria Domnului Însuşi şi ca dovadă a dorinţei noastre de a ajuta. 20 Vrem să evităm orice critică în privinţa acestui dar generos administrat de noi, 21 căci avem grijă să facem ce este bine nu numai înaintea Domnului, ci şi înaintea oamenilor.
22 Îl trimitem cu ei pe fratele nostru, care ne-a dovedit adesea în multe feluri că este zelos, dar acum şi mai zelos, din cauza marii lui încrederi în voi. 23 În ce-l priveşte pe Titus, el este partenerul meu şi colaboratorul meu pentru voi; cât despre fraţii noştri, ei sunt trimişii Adunărilor, gloria lui Cristos. 24 În faţa Adunărilor, daţi-le deci dovada iubirii voastre şi arătaţi-le că avem motiv să fim mândri de voi.