1 De aceea, când n-am mai putut răbda, am hotărât să rămânem singuri în Atena 2 şi l-am trimis pe Timotei, care este fratele nostru şi colaboratorul lui Dumnezeu în răspândirea evangheliei lui Cristos, ca să vă întărească şi să vă încurajeze în ce priveşte credinţa voastră, 3 pentru ca nimeni să nu fie clătinat de aceste dificultăţi. Într-adevăr, voi înşivă ştiţi că pentru ele suntem destinaţi. 4 De fapt, când eram la voi vă spuneam dinainte că o să fim persecutaţi, ceea ce s-a şi întâmplat, după cum ştiţi. 5 De aceea şi eu, când n-am mai putut răbda, l-am trimis ca să mă informez despre credinţa voastră, de teamă ca Ispititorul să nu vă fi ispitit şi osteneala noastră să fi fost în zadar.
6 Dar Timotei tocmai s-a întors de la voi şi ne-a adus veşti bune despre credinţa şi iubirea voastră; el ne-a spus că aveţi amintiri plăcute despre noi şi că doriţi să ne revedeţi, aşa cum dorim şi noi. 7 De aceea, fraţilor, în toată suferinţa şi necazul nostru, am fost încurajaţi cu privire la voi prin credinţa voastră. 8 Într-adevăr, acum trăim, fiindcă voi staţi fermi în Domnul. 9 Căci ce mulţumiri putem să-I aducem lui Dumnezeu în schimb pentru voi, pentru toată bucuria pe care o simţim înaintea Dumnezeului nostru din cauza voastră? 10 Noapte şi zi ne rugăm foarte mult să ne permită să vă vedem faţa şi să completăm ce lipseşte credinţei voastre.
11 Însuşi Dumnezeu, Tatăl nostru, şi Domnul nostru Iesus [Cristos] să ne îndrepte calea spre voi! 12 Domnul să facă să crească şi să se reverse iubirea pe care o aveţi unii pentru alţii şi pentru toţi oamenii, aşa cum facem şi noi faţă de voi! 13 El să vă întărească inima ca să fiţi ireproşabili în sfinţenie înaintea lui Dumnezeu Tatăl nostru, la venirea Domnului nostru Iesus cu toţi sfinţii Lui!