Evrei
1
1 Dumnezeu, după ce în trecut le-a vorbit de multe ori şi în multe feluri strămoşilor noştri prin profeţi,
2 în aceste zile de pe urmă ne-a vorbit prin Fiul Său, pe care L-a numit moştenitor al tuturor lucrurilor şi prin care a creat şi universul.
3 Fiul este reflectarea gloriei Sale şi reproducerea exactă a Fiinţei Sale, susţinând totul prin Cuvântul Său puternic. După ce a făcut curăţarea de păcate, S-a aşezat la dreapta Maiestăţii divine în cer.
4 El a devenit astfel cu atât mai bun decât îngerii, cu cât numele pe care l-a moştenit este superior celui al lor.
5 Într-adevăr, căruia dintre îngeri i-a spus Dumnezeu vreodată: Tu eşti Fiul Meu, astăzi am devenit Tatăl Tău, şi încă: Eu voi fi Tatăl Său, iar El va fi Fiul Meu?
6 Şi, din nou, când Dumnezeu Îl aduce în lume pe Întâiul Său născut, spune: Toţi îngerii lui Dumnezeu să I se închine!
7 Vorbind despre îngeri, El spune: El face din îngerii Săi nişte vânturi, iar din servitorii Săi nişte flăcări de foc.
8 Dar El zice despre Fiu: Tronul Tău, Dumnezeule, este etern. Sceptrul Regatului Tău e un sceptru al dreptăţii.
9 Tu ai iubit dreptitudinea şi ai urât nelegiuirea, de aceea Dumnezeule, Dumnezeul Tău Te-a uns cu uleiul bucuriei mai presus de tovarăşii Tăi.
10 Şi: La început, Doamne, Tu ai pus temelia pământului, şi cerurile sunt lucrarea mâinilor Tale.
11 Ele vor pieri, dar Tu rămâi; toate se vor învechi ca o haină.
12 Tu le vei înfăşura ca pe o manta, şi ele vor fi schimbate ca o haină. Dar Tu rămâi acelaşi, şi anii Tăi nu se vor sfârşi niciodată.
13 Dar căruia dintre îngeri i-a spus El vreodată: Aşază-Te la dreapta Mea, până când voi face din duşmanii Tăi un scăunel de picioare pentru Tine?
14 Nu sunt ei toţi spirite în serviciul lui Dumnezeu, trimise să facă o lucrare pentru cei care vor moşteni salvarea?