1 De aceea, trebuie tot mai mult să dăm atenţie la ceea ce am auzit, ca să nu fim duşi spre pierzarea noastră. 2 Într-adevăr, dacă mesajul rostit prin intermediul îngerilor a fost confirmat şi dacă orice încălcare şi neascultare şi-au primit o pedeapsă dreaptă, 3 cum vom scăpa noi, dacă neglijăm o salvare atât de mare? Această salvare, care a fost anunţată mai întâi de Domnul Iesus, ne-a fost confirmată de către cei care L-au auzit, 4 şi Dumnezeu Şi-a sprijinit mărturia prin semne, minuni şi tot felul de miracole, ca şi prin darurile Spiritului Sfânt împărţite după voia Sa.
5 Într-adevăr, nu unor îngeri a supus El lumea viitoare despre care vorbim. 6 Cineva a depus undeva această mărturie: Ce este omul ca să-Ţi aminteşti de el, sau fiul omului, ca să ai grijă de el? 7 L-ai făcut pentru puţin timp mai prejos decât îngerii, l-ai încoronat cu glorie şi onoare [şi l-ai pus peste lucrările mâinilor Tale,]; 8 ai pus totul sub picioarele lui. Într-adevăr, supunându-i orice lucru, Dumnezeu n-a lăsat nimic care să nu-i fie supus. Dar acum încă nu vedem că totul îi este supus. 9 Totuşi, pe Cel care a fost făcut pentru puţin timp mai prejos decât îngerii, pe Iesus, Îl vedem încoronat cu glorie şi onoare din cauza morţii pe care a suferit-o, pentru ca, prin graţia lui Dumnezeu, să guste moartea pentru fiecare.
10 Într-adevăr, se cuvenea ca Dumnezeu, pentru care şi prin care există orice lucru, aducând mulţi fii la glorie, să-L facă perfect prin suferinţe pe Autorul salvării lor. 11 Căci atât Cel care sfinţeşte, cât şi cei care sunt sfinţiţi sunt toţi dintr-un singur Tată. De aceea, Lui nu-I este ruşine să-i numească fraţi, 12 zicând: Voi proclama numele Tău fraţilor Mei, Îţi voi cânta laude în mijlocul adunării. 13 Şi încă: Îmi voi pune încrederea în El. Şi din nou: Iată-Mă, Eu şi copiii pe care Mi i-a dat Dumnezeu.
14 Deci, întrucât copiii au parte de carne şi sânge, şi El a avut parte de ele, pentru ca, prin moarte, să-l facă neputincios pe cel care are puterea morţii, adică pe diavol, 15 şi să-i elibereze pe cei care prin teama de moarte erau toată viaţa supuşi sclaviei. 16 Căci, cu siguranţă, nu unor îngeri le vine El în ajutor, ci descendenţilor lui Abraham.
17 Prin urmare, El trebuia să fie făcut în orice privinţă asemenea fraţilor Lui, ca să fie un Mare Preot îndurător şi fidel în serviciul lui Dumnezeu, ca să facă ispăşire pentru păcatele poporului. 18 Într-adevăr, întrucât El Însuşi a suferit când a fost ispitit, poate să-i ajute pe cei care sunt ispitiţi.