1 Vă spun adevărul, cine nu intră pe poartă în ţarcul oilor, ci se caţără prin altă parte, este un hoţ şi un tâlhar. 2 Dar cine intră pe poartă e păstorul oilor. 3 Portarul îi deschide, şi oile îi aud vocea; el îşi cheamă pe nume oile care îi aparţin şi le duce afară. 4 După ce le-a scos afară pe toate, merge înaintea lor, iar oile îl urmează, pentru că îi cunosc vocea. 5 Ele nu vor urma un străin, ci vor fugi departe de el, pentru că nu cunosc vocea străinilor“. 6 Iesus le-a spus această parabolă, dar ei n-au înţeles despre ce le vorbea.
7 Iesus le-a zis din nou: „Vă spun adevărul, Eu sunt Poarta oilor. 8 Toţi cei care au venit înaintea mea sunt hoţi şi tâlhari, dar oile nu i-au ascultat. 9 Eu sunt Poarta. Dacă intră cineva prin Mine, va fi salvat; va intra şi va ieşi şi va găsi păşune. 10 Hoţul nu vine decât ca să fure, să înjunghie şi să distrugă; Eu am venit ca oile să aibă viaţă şi s-o aibă din abundenţă.
11 Eu sunt Păstorul cel Bun. Păstorul cel Bun Îşi dă viaţa pentru oi. 12 Salariatul simplu, care nu este păstor, şi căruia nu-i aparţin oile, când vede lupul venind abandonează oile şi fuge, iar lupul le prinde şi le împrăştie. 13 [Salariatul simplu fuge] pentru că lucrează pentru bani şi nu-i pasă de oi. 14 Eu sunt Păstorul cel Bun şi Îmi cunosc oile, iar oile Mele Mă cunosc pe Mine, 15 la fel cum Mă cunoaşte Tata şi cum Îl cunosc Eu pe Tata. Eu Îmi dau viaţa pentru oi.
16 Am şi alte oi care nu sunt din acest ţarc; şi pe acelea trebuie să le aduc; ele vor asculta vocea Mea, şi va fi o singură turmă, un singur Păstor. 17 De aceea Mă iubeşte Tata, pentru că Îmi dau viaţa ca s-o iau din nou. 18 Nu Mi-o ia nimeni, ci o dau Eu de la Mine. Am puterea s-o dau şi am puterea s-o iau din nou. Acesta este ordinul pe care l-am primit de la Tatăl Meu“.
19 Din cauza acestor cuvinte s-a făcut din nou dezbinare între evrei. 20 Mulţi dintre ei spuneau: „Are un demon şi este nebun. De ce-L ascultaţi?“ 21 Alţii ziceau: „Aceste cuvinte nu sunt ale unui posedat de demoni. Poate oare un demon să deschidă ochii unui orb?“
22 Se ţinea atunci la Ierusalem sărbătoarea dedicării templului. Era iarnă. 23 Iesus Se plimba prin templu, sub porticul lui Solomon. 24 Evreii L-au înconjurat şi I-au zis: „Până când ne laşi în suspans? Dacă Tu eşti Mesia, spune-ne-o deschis!“
25 Iesus le-a răspuns: „V-am spus, şi nu credeţi. Lucrările pe care le fac în numele Tatălui Meu depun mărturie în favoarea Mea, 26 dar voi nu credeţi, pentru că nu faceţi parte dintre oile Mele, [cum v-am zis]. 27 Oile Mele ascultă vocea Mea, Eu le cunosc, şi ele Mă urmează. 28 Eu le dau viaţa eternă. Ele nu vor pieri niciodată, şi nimeni nu le va smulge din mâna Mea. 29 Tatăl Meu, care Mi le-a dat, este mai mare decât toţi, şi nimeni nu le poate smulge din mâna Tatălui Meu. 30 Eu şi Tata suntem una“.
31 Evreii au luat din nou pietre ca să-L lapideze. 32 Iesus le-a zis: „V-am arătat multe lucrări bune care vin de la Tatăl Meu; din cauza cărei lucrări Mă lapidaţi?“ 33 Evreii I-au răspuns: „Nu pentru o lucrare bună Te lapidăm noi, ci pentru o blasfemie, pentru că Tu, care eşti Om, Te faci Dumnezeu“.
34 Iesus le-a răspuns: „Oare nu este scris în Legea voastră: Eu am zis: «Sunteţi nişte dumnezei!»? 35 Dacă este adevărat că ea i-a numit dumnezei pe cei cărora le-a fost adresat Cuvântul lui Dumnezeu şi dacă Scriptura nu poate fi anulată, 36 cum puteţi să spuneţi Celui pe care Tatăl L-a consacrat şi L-a trimis în lume: «Blasfemiezi!», şi aceasta pentru că am afirmat: «Sunt Fiul lui Dumnezeu»? 37 Dacă nu fac lucrările Tatălui Meu, atunci să nu Mă credeţi! 38 Dar dacă le fac, chiar dacă nu Mă credeţi pe Mine, credeţi în aceste lucrări, ca să ştiţi şi să recunoaşteţi că Tata este în Mine şi că Eu sunt în Tata!“
39 Ei căutau [deci] să-L aresteze din nou, dar El a scăpat din mâinile lor. 40 Iesus S-a dus iarăşi pe celălalt mal al Iordanului, în locul unde botezase Ioan mai înainte, şi a rămas acolo. 41 Mulţi oameni au venit la El; ei spuneau: „Ioan n-a făcut niciun semn miraculos, dar tot ce a spus el cu privire la acest Om era adevărat“. 42 Şi mulţi au crezut în El acolo.