19
Iesus intrase în Ierihon şi traversa oraşul. Un om numit Zacheu, care era şeful perceptorilor şi foarte bogat, căuta să vadă cine era Iesus, dar nu putea din cauza mulţimii, căci era mic de statură. El a alergat înainte şi s-a suit într-un sicomor, ca să-L vadă pe Iesus, pentru că trebuia să treacă pe acolo. Când Iesus a ajuns în locul acela, S-a uitat în sus, [l-a văzut] şi i-a zis: „Zacheu, grăbeşte-te să cobori, căci astăzi trebuie să rămân în casa ta!“ Zacheu s-a grăbit să coboare şi L-a primit cu bucurie. Văzând aceasta, toţi bombăneau, zicând: „S-a dus să găzduiască la un om păcătos“.
Dar Zacheu, stând înaintea Domnului, I-a zis: „Iată, Doamne, voi da săracilor jumătate din averea mea, iar dacă am înşelat pe cineva cu ceva îi voi da înapoi de patru ori mai mult“. Atunci Iesus a zis cu privire la el: „Astăzi a intrat salvarea în această casă, pentru că şi el este un fiu al lui Abraham. 10 Într-adevăr, Fiul Omului a venit să caute şi să salveze ce era pierdut“.
11 În timp ce mulţimea asculta aceste lucruri, Iesus a adăugat o parabolă. Într-adevăr, El Se afla aproape de Ierusalem, şi se credea că Regatul lui Dumnezeu va apărea imediat. 12 El le-a zis deci: „Un nobil a plecat într-o ţară îndepărtată ca să fie învestit ca rege şi apoi să se întoarcă. 13 I-a chemat pe zece dintre sclavii lui, le-a dat zece monede de aur şi le-a zis: «Faceţi afaceri cu ele până mă întorc!» 14 Dar concetăţenii lui îl urau şi au trimis în urma lui o delegaţie care să-i spună: «Nu vrem ca acest om să domnească peste noi».
15 După ce a fost învestit rege şi s-a întors, a dat ordin să fie chemaţi sclavii aceia cărora le dăduse banii, ca să afle cât au câştigat în afaceri. 16 Primul s-a prezentat şi a zis: «Stăpâne, moneda ta de aur a adus zece monede». 17 El i-a zis: «Bine, sclav bun! Pentru că ai fost fidel într-un lucru mic, primeşte guvernarea a zece oraşe». 18 A venit al doilea şi i-a zis: «Stăpâne, moneda ta de aur a produs cinci». 19 El i-a zis şi acestuia: «Şi tu vei fi pus peste cinci oraşe».
20 Un altul a venit şi i-a zis: «Stăpâne, iată moneda ta de aur pe care am păstrat-o într-un ştergar. 21 Într-adevăr, mi-era teamă de tine pentru că eşti un om aspru, care iei ce n-ai depus şi seceri ce n-ai semănat». 22 El i-a zis: «Sclav rău, te voi condamna pe baza propriilor tale cuvinte; ştiai că sunt un om aspru, care iau ce n-am depus şi secer ce n-am semănat? 23 Atunci de ce nu mi-ai depus banii la bancă, pentru ca la întoarcerea mea să-i retrag cu dobândă?» 24 Apoi a zis celor care stăteau acolo: «Luaţi-i moneda de aur şi daţi-i-o celui care are zece monede». 25 Ei au zis: «Stăpâne, el are deja zece monede de aur».
26 «Vă spun: Celui ce are i se va da, dar celui ce nu are i se va lua chiar şi ce are. 27 Cât despre duşmanii mei care n-au vrut să domnesc peste ei, aduceţi-i aici şi ucideţi-i în faţa mea!»“
28 După ce a spus aceste lucruri, El a mers înaintea mulţimii spre Ierusalem. 29 Când S-a apropiat de Betfaghe şi de Betania, lângă colina numită Muntele Măslinilor, Iesus i-a trimis pe doi dintre discipolii Săi, 30 zicându-le: „Duceţi-vă în satul care este în faţă; când veţi intra în el, veţi găsi un măgăruş legat, pe care încă n-a încălecat nimeni. Dezlega-ţi-l şi aduceţi-l! 31 Dacă vă va întreba cineva: «De ce-l dezlegaţi?», să-i spuneţi: «Domnul are nevoie de el»“.
32 Cei trimişi au plecat şi au găsit aşa cum le spusese Iesus. 33 În timp ce dezlegau măgăruşul, stăpânii lui i-au întrebat: „De ce dezlegaţi măgăruşul?“ 34 Ei au răspuns: „Domnul are nevoie de el“. 35 Şi l-au adus la Iesus. După ce şi-au aruncat hainele pe măgăruş, L-au aşezat pe Iesus călare deasupra. 36 În timp ce El înainta, oamenii îşi întindeau hainele pe drum.
37 Când S-a apropiat de coborâşul de pe Muntele Măslinilor, toată mulţimea discipolilor, plină de bucurie, a început să-L laude cu voce tare pe Dumnezeu pentru toate miracolele pe care le văzuse. 38 Ei ziceau: „Binecuvântat să fie Regele care vine în numele Domnului! Pace în cer şi glorie în locurile preaînalte!“
39 Din mijlocul mulţimii, câţiva farisei I-au zis: „Învăţătorule, mustră-Ţi discipolii!“ 40 El le-a răspuns: „Vă spun, dacă ei vor tăcea, atunci pietrele vor striga“.
41 Când S-a apropiat de oraş şi l-a văzut, Iesus a plâns pentru el 42 şi a zis: „Dacă ai fi cunoscut şi tu astăzi ce anume poate să-ţi dea pacea! Dar acum, aceasta este ascunsă de ochii tăi. 43 Vor veni peste tine zile când duşmanii tăi vor ridica rampe de asediu împotriva ta, te vor încercui şi te vor presa din toate părţile. 44 Ei te vor distruge, pe tine şi copiii tăi din mijlocul tău, şi nu vor lăsa în tine piatră pe piatră, pentru că n-ai recunoscut timpul când ai fost vizitat“.
45 Iesus a intrat în templu şi a început să-i dea afară pe cei care vindeau acolo. 46 El le-a zis: „Este scris: Casa Mea va fi o casă de rugăciune, dar voi aţi făcut din ea o peşteră de tâlhari“. 47 El dădea în fiecare zi învăţătură în templu. Preoţii principali, specialiştii în Lege şi conducătorii poporului căutau să-L facă să moară, 48 dar nu găseau ce-ar putea face, căci tot poporul Îl asculta cu mare atenţie.