1 Iesus a intrat din nou în sinagogă. Acolo era un om care avea mâna paralizată. 2 Ei Îl observau pe Iesus ca să vadă dacă-l va vindeca în ziua de sabat, pentru a-L putea acuza. 3 Iesus a zis omului care avea mâna paralizată: „Scoală-te acolo în mijloc!“ 4 Apoi le-a zis: „Este permis în ziua de sabat să faci bine sau să faci rău, să salvezi un om sau să-l ucizi?“ Dar ei tăceau. 5 Şi privind pe deasupra lor cu mânie, mâhnit de împietrirea inimii lor, a zis omului: „Întinde-ţi mâna!“ El a întins-o, şi mâna lui s-a vindecat.
6 Fariseii au ieşit şi s-au sfătuit cu herodienii împotriva Lui, plănuind cum să-L ucidă.
7 Iesus S-a retras cu discipolii Lui spre mare. L-a urmat o mare mulţime venită din Galileea, din Iudeea, 8 din Ierusalem, din Idumeea, de cealaltă parte a Iordanului şi din împrejurimile Tirului şi Sidonului; această mulţime a venit la El, căci aflase tot ce făcea. 9 El le-a zis discipolilor Lui să-I ţină la dispoziţie o barcă mică, ca să nu fie zdrobit de mulţime. 10 Într-adevăr, cum vindeca mulţi oameni, toţi cei care aveau boli se aruncau asupra Lui ca să-L atingă. 11 Spiritele necurate, când Îl vedeau, se prosternau înaintea Lui şi strigau: „Tu eşti Fiul lui Dumnezeu“. 12 El însă le atenţiona cu severitate să nu-L facă cunoscut.
13 El S-a suit pe munte şi i-a chemat pe cei pe care îi voia, iar ei au venit la El. 14 A numit doisprezece, [pe care i-a numit şi apostoli], ca să fie cu El şi ca să-i trimită să predice 15 cu puterea [de a vindeca boli şi] de a scoate demoni. 16 [Iată-i pe cei doisprezece pe care i-a numit]: Simon, pe care l-a numit Petru; 17 Iacob, fiul lui Zebedei, şi Ioan, fratele lui Iacob, cărora le-a dat numele de Boanerghes, adică „fiii tunetului“; 18 Andrei; Filip; Bartolomeu; Matei; Toma; Iacob, fiul lui Alfeu; Tadeu; Simon Cananitul; 19 şi Iuda Iscariot, cel care L-a trădat pe Iesus.
20 Ei au intrat în casă, şi mulţimea s-a adunat din nou, aşa că ei nu puteau nici măcar să ia masa. 21 Când au auzit, cei din familia Lui au venit să pună mâna pe El, căci ziceau: „Şi-a ieşit din minţi“. 22 Specialiştii în Lege care veniseră de la Ierusalem ziceau că îl are pe Beelzebul şi că prin prinţul demonilor scoate El demonii.
23 Iesus i-a chemat şi le-a vorbit sub formă de parabole: „Cum poate Satan să-l scoată pe Satan? 24 Dacă un regat este confruntat cu lupte interne, acest regat nu poate dăinui, 25 iar dacă o familie este confruntată cu lupte interne nu poate dăinui. 26 Dacă deci Satan se ridică împotriva lui însuşi, dacă este divizat, nu poate dăinui, ci s-a terminat cu el. 27 Nimeni nu poate să intre în casa unui om puternic şi să-i jefuiască bunurile dacă nu-l leagă mai întâi pe acest om puternic; doar atunci îi va jefui casa.
28 Vă spun adevărul, toate păcatele le vor fi iertate oamenilor, ca şi blasfemiile pe care le vor fi rostit, 29 dar pentru cel care va blasfemia împotriva Spiritului Sfânt nu există niciodată iertare: el merită o condamnare eternă“. 30 Iesus vorbea aşa pentru că ei ziceau: „Are un spirit necurat“.
31 Mama şi fraţii Lui au venit la El şi stăteau afară, aşa că au trimis pe cineva să-L cheme. 32 Mulţimea şedea în jurul Lui, şi I s-a zis: „Iată, mama Ta, fraţii Tăi [şi surorile Tale] sunt afară şi Te caută“. 33 El le-a răspuns: „Cine este mama Mea şi cine sunt fraţii Mei?“ 34 Apoi Şi-a plimbat privirile peste cei aşezaţi în jurul Lui şi le-a zis: „Iată mama Mea şi fraţii Mei! 35 Într-adevăr, cine face voia lui Dumnezeu, acesta este fratele Meu, sora Mea şi mama Mea“.