1 În acea zi, Iesus a ieşit din casă şi S-a aşezat lângă mare. 2 Mulţimea s-a strâns în jurul Lui, aşa de numeroasă, că El S-a suit într-o barcă unde S-a aşezat. Toată mulţimea stătea pe ţărm.
3 El le-a vorbit în parabole despre multe lucruri, zicând: „Un semănător s-a dus să semene. 4 În timp ce semăna, o parte din sămânţă a căzut lângă drum; păsările au venit şi au mâncat-o. 5 O altă parte a căzut pe un sol pietros, unde nu avea mult pământ; ea a răsărit imediat, pentru că nu a găsit un pământ adânc, 6 dar când a apărut soarele, a fost arsă şi s-a uscat, pentru că nu avea rădăcini. 7 O altă parte a căzut printre mărăcini; mărăcinii au crescut şi au înăbuşit-o. 8 O altă parte a căzut pe un pământ bun şi a produs rod: un bob 100, altul 60, altul 30. 9 Cine are urechi [de auzit] să audă!“
10 Discipolii s-au apropiat şi I-au zis: „De ce le vorbeşti în parabole?“ 11 Iesus le-a răspuns: „Pentru că vouă v-a fost dat să cunoaşteţi misterele Regatului cerurilor, dar lor nu le-a fost dat. 12 Într-adevăr, celui ce are i se va mai da, şi va avea din abundenţă, dar de la cel ce nu are se va lua chiar şi ce are. 13 De aceea le vorbesc în parabole, pentru că văzând nu văd şi auzind nu aud şi nu înţeleg. 14 Pentru ei se împlineşte această profeţie a lui Isaia: Degeaba veţi asculta, că nu veţi înţelege, degeaba veţi privi, că nu veţi vedea. 15 Într-adevăr, inima acestui popor a devenit insensibilă; ei şi-au astupat urechile şi şi-au închis ochii de teamă să nu vadă cu ochii, să nu audă cu urechile, să nu înţeleagă cu inima, să nu se convertească, iar Eu să-i vindec.
16 Dar fericiţi sunt ochii voştri pentru că văd şi urechile voastre pentru că aud! 17 Vă spun adevărul, mulţi profeţi şi oameni drepţi au dorit să vadă ce vedeţi voi, şi n-au văzut, să audă ce auziţi voi, şi n-au auzit.
18 Voi deci ascultaţi ce înseamnă parabola semănătorului! 19 Când un om aude Cuvântul despre Regat şi nu-l înţelege, vine cel Rău şi smulge ce s-a semănat în inima lui: acest om este cel care a primit sămânţa de-a lungul drumului. 20 Cel care a primit sămânţa în solul pietros e cel care aude Cuvântul şi-l acceptă imediat cu bucurie, 21 dar nu are rădăcini în el însuşi. El crede un timp, şi de îndată ce apar dificultăţi sau persecuţii din cauza Cuvântului, se poticneşte. 22 Cel care a primit sămânţa printre mărăcini este cel care aude Cuvântul, dar preocupările acestei lumi şi atracţia înşelătoare a bogăţiilor sufocă acest Cuvânt şi îl fac neroditor. 23 Cel care a primit sămânţa în pământul bun e cel care aude Cuvântul şi-l înţelege; el produce rod, şi într-un caz un bob dă 100, în alt caz 60 şi în alt caz 30“.
24 El le-a propus o altă parabolă: „Regatul cerurilor seamănă cu un om care a semănat sămânţă bună în ogorul lui. 25 Dar, în timp ce oamenii dormeau, a venit duşmanul lui, a semănat buruiană printre grâu şi a plecat. 26 Când grâul a răsărit şi a făcut spic, a apărut şi buruiana. 27 Sclavii stăpânului casei au venit să-i spună: «Domnule, n-ai semănat sămânţă bună în ogorul tău? De unde vine atunci buruiana?»
28 El le-a răspuns: «Un duşman a făcut lucrul acesta». Sclavii i-au zis: «Vrei să mergem s-o smulgem?» 29 Dar el le-a răspuns: «Nu, ca nu cumva smulgând buruiana să dezrădăcinaţi în acelaşi timp grâul. 30 Lăsaţi-le şi pe una şi pe alta să crească împreună până la seceriş şi, în timpul secerişului, voi spune secerătorilor: «Smulgeţi mai întâi buruiana şi legaţi-o în mănunchiuri pentru a fi arsă, dar grâul adunaţi-l în hambarul meu!»“
31 El le-a propus o altă parabolă: „Regatul cerurilor seamănă cu un bob de muştar pe care un om l-a luat şi l-a semănat în ogorul său. 32 Ea este cea mai mică dintre toate seminţele, dar când a crescut e mai mare decât legumele şi devine un copac, astfel că păsările cerului vin să-şi facă cuiburi în ramurile lui“.
33 El le-a mai zis şi această parabolă: „Regatul cerurilor seamănă cu drojdia pe care o femeie a luat-o şi a pus-o în trei măsuri de făină pentru a face să dospească tot aluatul“.
34 Iesus a spus mulţimii toate aceste lucruri în parabole, şi El nu le vorbea fără parabolă, 35 ca să se împlinească ce anunţase profetul: Îmi voi deschide gura pentru a vorbi în parabole, voi rosti lucruri ascunse de la crearea [lumii].
36 Atunci Iesus a lăsat mulţimea să plece şi a intrat în casă. Discipolii Săi s-au apropiat de El, zicând: „Explică-ne parabola cu buruiana din câmp!“
37 El le-a răspuns: „Cel care seamănă sămânţa bună este Fiul Omului; 38 ogorul, e lumea; sămânţa bună, sunt copiii Regatului; buruiana, sunt copiii celui Rău; 39 duşmanul care a semănat-o este diavolul; secerişul e sfârşitul lumii; secerătorii sunt îngerii.
40 Aşa cum se smulge buruiana şi se aruncă în foc, la fel se va face la sfârşitul lumii: 41 Fiul Omului Îşi va trimite îngerii; ei vor strânge din Regatul Lui toate motivele de păcătuire şi pe cei ce fac răul 42 şi îi vor arunca în cuptorul de foc, unde vor fi plâns şi scrâşnete din dinţi. 43 Atunci cei drepţi vor străluci ca soarele în Regatul Tatălui lor. Cine are urechi [de auzit] să audă!
44 Regatul cerurilor seamănă cu o comoară ascunsă într-un ogor. Omul care a găsit-o o ascunde şi, de bucurie, se duce şi vinde tot ce are, apoi cumpără ogorul acela.
45 De asemenea, Regatul cerurilor seamănă cu un comerciant care caută perle frumoase. 46 Când a găsit o perlă de mare valoare, s-a dus să vândă tot ce avea şi a cumpărat-o.
47 Regatul cerurilor mai seamănă cu o plasă aruncată în mare şi în care s-au strâns tot felul de peşti. 48 Când este plină, pescarii o trag pe ţărm şi se aşază, apoi îi pun în coşuri pe cei buni şi îi aruncă pe cei răi. 49 La fel va fi la sfârşitul lumii: îngerii vor veni să-i despartă pe cei răi de cei drepţi 50 şi-i vor arunca în cuptorul de foc, unde vor fi plâns şi scrâşnete din dinţi“.
51 Iesus i-a întrebat: „Aţi înţeles toate acestea?“ Ei i-au răspuns: „Da“. 52 Şi El le-a zis: „De aceea, orice specialist în Lege instruit în ce priveşte Regatul cerurilor seamănă cu un stăpân de casă care scoate din comoara lui lucruri noi şi lucruri vechi“.
53 Când a terminat de spus aceste parabole, Iesus a plecat de acolo. 54 S-a dus în patria Lui şi dădea învăţătură în sinagogă, în aşa fel încât cei ce-L ascultau erau miraţi şi se întrebau: „De unde are El această înţelepciune şi aceste puteri miraculoase? 55 Nu este El oare Fiul tâmplarului? Nu e Maria mama Lui, iar Iacob, Iosef, Simon şi Iuda nu sunt oare fraţii Lui? 56 Şi nu sunt printre noi toate surorile Lui? De unde are El atunci toate aceste lucruri?“ 57 Şi aceasta era pentru ei o ocazie de cădere. Dar Iesus le-a zis: „Niciun profet nu este dispreţuit decât în patria lui şi în familia lui“. 58 Şi, din cauza necredinţei lor, n-a făcut multe miracole acolo.