2
Dar au existat în popor şi profeţi falşi, cum vor fi şi între voi învăţători falşi. Ei vor introduce pe ascuns erezii care duc la pierzare, chiar renegându-L pe Stăpânul care i-a cumpărat – aducând asupra lor o distrugere rapidă. Mulţi îi vor urma pe căile lor ruşinoase, şi din cauza lor calea adevărului va fi defăimată. În lăcomia lor, aceşti învăţători vă vor exploata cu raţionamente înşelătoare, dar condamnarea lor îi ameninţă de mult timp, iar pierzarea lor nu dormitează.
Căci dacă Dumnezeu nu i-a cruţat pe îngerii care au păcătuit, ci i-a trimis în iad, ţinându-i închişi în abisurile întunecoase până la judecată; dacă n-a cruţat lumea antică când a adus potopul peste oamenii ei nelegiuiţi, dar l-a protejat pe Noe, un predicator al dreptitudinii, şi pe alţi şapte; dacă a condamnat oraşele Sodoma şi Gomora la distrugere, transformându-le în cenuşă, dându-le ca exemplu pentru ce urmează să se întâmple cu cei nelegiuiţi, şi dacă l-a scăpat pe Lot, un om drept, care era foarte tulburat de viaţa desfrânată a celor nelegiuiţi – căci acest om drept, care locuia în mijlocul lor, îşi chinuia zi de zi sufletul drept din cauza faptelor nelegiuite pe care le vedea şi auzea –, atunci Domnul ştie cum să-i scape din încercare pe cei ce se tem de Dumnezeu şi să-i ţină pe cei nedrepţi pentru ziua judecăţii ca să fie pedepsiţi, 10 şi în special pe cei care aleargă după carne în pofta lor perversă şi dispreţuiesc autoritatea.
Îndrăzneţi şi aroganţi, aceşti oameni nu se tem să vorbească de rău fiinţele cereşti,
11 pe când îngerii, deşi sunt superiori ca forţă şi putere, nu aduc în prezenţa Domnului acuzaţii defăimătoare împotriva unor asemenea fiinţe. 12 Dar ei, ca nişte animale lipsite de raţiune, născute ca nişte creaturi conduse de instincte doar pentru a fi capturate şi ucise, blasfemiază în chestiuni pe care nu le înţeleg, şi vor şi pieri ca nişte animale, 13 suferind răul ca plată pentru răul făcut, ei care îşi găsesc plăcerea în a se deda la desfrâu în plină zi; oameni mârşavi şi mâncăcioşi, se delectează cu înşelătoriile lor când mănâncă împreună cu voi. 14 Cu ochii plini de adulter şi nesătui de păcat, ademenesc sufletele nestatornice, au o inimă deprinsă la lăcomie, sunt nişte blestemaţi.
15 Au părăsit calea dreaptă şi s-au rătăcit urmând calea lui Balaam, fiul lui Beor, care a iubit plata cuvenită pentru nelegiuirea lui. 16 Dar el a fost mustrat pentru propria lui încălcare a regulilor: o măgăriţă mută i-a vorbit cu voce omenească şi a împiedicat nebunia profetului.
17 Aceşti oameni sunt ca nişte fântâni fără apă şi ca nişte ceţuri mânate de furtună; lor le este rezervată [pentru totdeauna] bezna cea mai adâncă. 18 Într-adevăr, prin vorbiri care sună frumos, dar care nu înseamnă nimic, îi ademenesc prin pofte carnale, prin senzualitate, pe cei care sunt pe cale să scape de cei care trăiesc în rătăcire. 19 Ei le promit libertatea în timp ce ei înşişi sunt sclavi ai depravării, căci un om este sclav faţă de ceea ce l-a învins.
20 Într-adevăr, dacă după ce au scăpat de murdăriile lumii prin cunoaşterea Domnului şi Salvatorului nostru Iesus Cristos sunt din nou implicaţi în ele şi învinşi de ele, starea lor de pe urmă este mai rea decât cea dintâi. 21 Ar fi fost mai bine pentru ei să nu fi cunoscut calea dreptitudinii decât s-o cunoască şi să se abată de la porunca sfântă care le fusese dată. 22 Lor li s-a întâmplat după proverbul adevărat: Câinele s-a întors la ceea ce a vomitat, şi: „Scroafa de abia spălată se întoarce la tăvălirea în noroi“.