2 Petru
1
Simon Petru, sclav şi apostol al lui Iesus Cristos, către cei care au primit, prin dreptitudinea Dumnezeului şi Salvatorului nostru Iesus Cristos, o credinţă la fel de preţioasă ca a noastră: graţia şi pacea să vă fie înmulţite prin cunoaşterea lui Dumnezeu şi a lui Iesus, Domnul nostru!
Puterea Lui divină ne-a dat tot ce contribuie la viaţă şi la o umblare în teamă de Dumnezeu făcându-ne să-L cunoaştem pe Cel care ne-a chemat prin propria Sa glorie şi prin tăria Sa. Prin acestea, El ne-a dat promisiunile Sale foarte mari şi preţioase, ca prin ele să deveniţi participanţi la natura divină, după ce aţi scăpat de corupţia care există în lume prin poftă.
Tocmai din această cauză, dându-vă toată silinţa, faceţi orice efort ca să adăugaţi credinţei voastre virtutea, virtuţii cunoştinţa, cunoştinţei stăpânirea de sine, stăpânirii de sine perseverenţa, perseverenţei teama de Dumnezeu, temerii de Dumnezeu prietenia frăţească, iar prieteniei frăţeşti iubirea.
Într-adevăr, dacă aceste calităţi sunt în voi şi sporesc, ele nu vă vor lăsa să fiţi inactivi şi neproductivi pentru cunoaşterea Domnului nostru Iesus Cristos. Dar cine nu are aceste calităţi este orb, închizându-şi ochii, şi a uitat că a fost curăţat de păcatele lui din trecut.
10 De aceea, fraţilor, străduiţi-vă cu atât mai mult să vă faceţi sigure chemarea şi alegerea, căci dacă faceţi aceasta nu vă veţi poticni niciodată! 11 Astfel, într-adevăr, intrarea în Regatul etern al Domnului şi Salvatorului nostru Iesus Cristos vă va fi acordată pe deplin.
12 De aceea, o să am grijă să vă reamintesc totdeauna aceste lucruri, deşi le cunoaşteţi şi sunteţi întăriţi în adevărul pe care-l aveţi. 13 Cred însă că este corect ca atâta timp cât sunt în acest cort să vă înflăcărez prin aducere aminte, 14 ştiind că în curând voi părăsi acest corp, aşa cum mi-a arătat Domnul nostru Iesus Cristos. 15 Dar voi avea grijă ca după plecarea mea să vă puteţi aminti totdeauna de aceste lucruri.
16 Într-adevăr, nu urmând nişte legende imaginate cu iscusinţă v-am făcut cunoscut puterea şi venirea Domnului nostru Iesus Cristos, ci am fost martori oculari ai măreţiei Lui. 17 Căci El a primit onoare şi glorie de la Dumnezeu Tatăl, atunci când gloria măreaţă L-a făcut să audă o voce care zicea: „Acesta este Fiul Meu iubit în care Îmi găsesc plăcerea!“ 18 Noi înşine am auzit această voce venind din cer, când eram cu El pe muntele sfânt.
19 Şi noi avem cuvântul profeţilor, care este mai sigur, la care faceţi bine că luaţi aminte, ca la o lampă care străluceşte într-un loc întunecos, până mijeşte de ziuă şi luceafărul de dimineaţă răsare în inima voastră. 20 Să ştiţi înainte de toate că nicio profeţie a Scripturii nu este o chestiune de interpretare personală a profetului, 21 căci profeţia nu şi-a avut niciodată originea în voinţa omului, ci nişte oameni au vorbit din partea lui Dumnezeu fiind îndemnaţi de Spiritul Sfânt.