1 Deci, îi îndemn pe prezbiterii dintre voi, eu care sunt prezbiter ca şi ei, martor al suferinţelor lui Cristos şi participant la gloria care trebuie să fie revelată: 2 Păstoriţi turma lui Dumnezeu care este în grija voastră, veghind asupra ei nu din obligaţie, ci de bunăvoie, aşa cum vrea Dumnezeu să fiţi; nu lacomi după bani, ci dornici să serviţi; 3 nu dominând peste cei care v-au fost încredinţaţi, ci fiind modele pentru turmă. 4 Iar când va apărea Păstorul Şef, veţi primi cununa gloriei care nu se va ofili niciodată.
5 La fel şi voi, tinerilor, supuneţi-vă prezbiterilor! Îmbrăcaţi-vă toţi cu umilinţă unii faţă de alţii, pentru că Dumnezeu Se opune celor mândri, dar dă graţie celor umili.
6 Umiliţi-vă deci sub mâna puternică a lui Dumnezeu, ca să vă înalţe la timpul potrivit, 7 aruncând asupra Lui orice îngrijorare a voastră, pentru că El are grijă de voi!
8 Fiţi stăpâni pe sine şi vegheaţi: adversarul vostru, diavolul, dă târcoale ca un leu care rage, căutând pe cine să mănânce. 9 Împotriviţi-vă lui tari în credinţă, ştiind că aceleaşi feluri de suferinţe sunt impuse fraţilor voştri din toată lumea!
10 Şi după ce aţi suferit puţin timp, Dumnezeul oricărei graţii, care v-a chemat la gloria Lui eternă în Cristos, vă va perfecţiona El Însuşi, vă va confirma, vă va întări, vă va face neclintiţi. 11 A Lui să fie [gloria şi] puterea pentru totdeauna! Amen.
12 V-am scris pe scurt prin Silvanus, pe care-l consider un frate fidel, ca să vă încurajez şi să confirm că aceasta este adevărata graţie a lui Dumnezeu. Staţi tari în ea! 13 Cea care este în Babilon, aleasă împreună cu voi, vă salută, ca şi Marcu, fiul meu. 14 Salutaţi-vă unii pe alţii cu un sărut al iubirii! Pacea să fie cu voi toţi care sunteţi în [Iesus] Cristos!