4
După aceea, m-am uitat, şi iată, în cer era deschisă o uşă. Prima voce pe care o auzisem vorbindu-mi ca o trompetă mi-a zis: „Suie-te aici şi-ţi voi arăta ce trebuie să se întâmple după aceea!“
Imediat am fost în Spirit. Şi iată, în cer era un tron, iar pe acest tron şedea Cineva. Cel care şedea avea aspectul unei pietre de jasp şi sardonix, iar tronul era înconjurat de un curcubeu cu aspect de smarald. În jurul tronului se aflau 24 de tronuri, iar pe aceste tronuri şedeau 24 de prezbiteri îmbrăcaţi în haine albe şi având pe cap coroane de aur.
Din tron ieşeau fulgere, voci şi tunete. Înaintea tronului ardeau şapte lămpi, care sunt cele şapte spirite ale lui Dumnezeu. Tot înaintea tronului era ceva ca o mare de sticlă, transparentă ca şi cristalul. În mijlocul tronului şi în jurul lui stăteau patru fiinţe vii, pline de ochi în faţă şi în spate. Prima fiinţă vie semăna cu un leu, a doua cu un taur, a treia avea faţa unui om, iar a patra semăna cu un vultur în zbor. Cele patru fiinţe vii aveau fiecare şase aripi şi erau pline de ochi peste tot şi pe sub aripi; ele spuneau fără încetare, zi şi noapte: „Sfânt, sfânt, sfânt este Domnul Dumnezeu, Cel Atotputernic, Cel care era, care este şi care vine!“
De fiecare dată când fiinţele vii Îi dădeau glorie, onoare şi mulţumiri Celui aşezat pe tron, Celui care este viu pentru totdeauna, 10 cei 24 de prezbiteri se prosternau înaintea Celui aşezat pe tron, se închinau Celui care este viu pentru totdeauna şi îşi depuneau coroana înaintea tronului, zicând: 11 „Tu eşti vrednic, Domnul şi Dumnezeul nostru, să primeşti gloria, onoarea şi puterea, căci Tu ai creat toate lucrurile şi prin voia Ta au fost create şi există ele!“