5
Pentru că ştim că, dacă ar fi desfăcută casa noastră pământească a cortului acestuia, avem o clădire de la Dumnezeu, o casă nefăcută de mâini, eternă, în ceruri. Pentru că, în adevăr, gemem în acesta, dorind fierbinte să fim îmbrăcaţi cu locuinţa noastră cea din cer, dacă, în adevăr, când vom fi şi îmbrăcaţi, nu vom fi găsiţi dezbrăcaţi. Pentru că, în adevăr, noi, care suntem în cort, gemem împovăraţi, pentru că nu dorim să fim dezbrăcaţi, ci îmbrăcaţi, pentru ca ceea ce este muritor să fie înghiţit de viaţă. Şi Cel care ne-a făcut chiar pentru aceasta este Dumnezeu, care ne-a şi dat arvuna Duhului. Suntem încrezători deci întotdeauna şi ştim că, fiind acasă în acest trup, suntem departe de Domnul (pentru că umblăm prin credinţă, nu prin vedere). Suntem încrezători, spun, şi ne place mai bine să fim departe de casă, afară din trup, şi să fim acasă la Domnul. De aceea ne şi străduim să-I fim plăcuţi, fie că suntem acasă, fie că suntem departe de casă. 10 Pentru că noi toţi trebuie să fim arătaţi înaintea scaunului de judecată al lui Hristos, pentru ca fiecare să primească cele făcute în trup, potrivit cu cele ce a făcut, fie bine, fie rău.
11 Cunoscând deci frica de Domnul, îi înduplecăm pe oameni; dar am fost arătaţi o lui Dumnezeu şi de asemenea sper că am fost arătaţi şi în conştiinţele voastre. 12 Pentru că noi înşine nu ne recomandăm din nou vouă, ci vă dăm prilej de laudă pentru noi, ca să-l aveţi faţă de cei care se laudă în înfăţişare, şi nu în inimă. 13 Pentru că, dacă ne-am ieşit din fire, este pentru Dumnezeu; sau, dacă suntem întregi la minte, este pentru voi. 14 Pentru că dragostea lui Hristos ne constrânge, noi judecând aceasta: că, dacă Unul a murit pentru toţi, toţi deci au murit; 15 şi El a murit pentru toţi, pentru ca cei care trăiesc să nu mai trăiască pentru ei înşişi, ci pentru Cel care pentru ei a murit şi a înviat. 16 Astfel încât noi, de acum, nu cunoaştem pe nimeni potrivit cărnii; şi chiar dacă L-am cunoscut pe Hristos potrivit cărnii, totuşi acum nu-L mai cunoaştem astfel. 17 Încât, dacă este cineva în Hristos, este o creaţie nouă; cele vechi s-au dus; iată, toate s-au făcut noi. 18 Şi toate sunt de la Dumnezeulr care ne-a împăcat cu Sine prin Isus Hristos şi ne-a dat slujba împăcării: 19 anume că Dumnezeu era în Hristos, împăcând lumea cu Sine, nesocotindu-le greşelile lor şi punând în noi cuvântul împăcării. 20 Suntem deci ambasadori pentru Hristos; ca şi cum Dumnezeu ar îndemna prin noi, rugăm, pentru Hristos: Împăcaţi-vă cu Dumnezeu! 21 Pe Cel care n-a cunoscut păcat, L-a făcut păcat pentru noi, ca noi să devenim dreptate a lui Dumnezeu în El.