1 ✸ Împăratul Belşaţar a făcut un mare ospăţ pentru o mie din mai-marii săi şi a băut vin înaintea celor o mie. 2 Pe când gusta vinul, Belşaţar a poruncit să se aducă vasele de aur şi de argint pe care le luase Nebucadneţar, tatăl său, din templul care era la Ierusalim, ca să bea cu ele împăratul şi mai-marii săi, soţiile sale şi concubinele sale. 3 Atunci au adus vasele de aur care fuseseră luate din templul casei lui Dumnezeu care era în Ierusalim; şi împăratul şi mai marii săi, soţiile sale şi concubinele sale au băut cu ele. 4 Au băut vin şi au lăudat pe dumnezeii de aur şi de argint, de aramă, de fier, de lemn şi de piatră.
5 În clipa aceea au apărut nişte degete de mână de om şi au scris în faţa lămpii, pe tencuiala zidului palatului împăratului; şi împăratul a văzut partea mâinii care scria. 6 Atunci faţa împăratului s-a schimbat şi gândurile sale l-au tulburat; şi încheieturile coapselor sale s-au dezlegat şi genunchii săi s-au izbit unul de altul.
7 Împăratul a strigat tare să i se aducă descântătorii, caldeenii şi astrologii. Împăratul a vorbit şi le-a zis înţelepţilor Babilonului: „Oricine va citi scrierea aceasta şi-mi va arăta interpretarea ei va fi îmbrăcat cu purpură şi va avea un lanţ de aur la gâtul lui şi va fi al treilea guvernator în împărăţie“.
8 Atunci au intrat toţi înţelepţii împăratului, dar n-au putut să citească scrierea, nici să spună împăratului interpretarea ei. 9 Atunci împăratul Belşaţar s-a tulburat mult şi i s-a schimbat faţa şi mai-marii săi au încremenit.
10 Împărăteasa, la auzul cuvintelor împăratului şi ale mai-marilor lui, a intrat în casa ospăţului; împărăteasa a vorbit şi a zis: „Veşnic să trăieşti, împărate! Să nu te tulbure gândurile tale şi să nu ţi se schimbe faţa. 11 Este un om în împărăţia ta în care este duhul dumnezeilor sfinţi; şi în zilele tatălui tău s-au găsit în el lumină şi pricepere şi înţelepciune, ca înţelepciunea dumnezeilor; şi împăratul Nebucadneţar, tatăl tău – tatăl tău, împăratul – l-a făcut căpetenie a cărturarilor, a descântătorilor, a caldeenilor şi a astrologilor. 12 Pentru că un duh deosebit de ales şi cunoştinţă şi pricepere, interpretarea viselor şi arătarea celor ascunse şi rezolvarea lucrurilor dificile s-au găsit în el, în Daniel, pe care împăratul l-a numit Beltşaţar. Acum să fie chemat Daniel şi-ţi va arăta interpretarea“.
13 Atunci Daniel a fost adus înaintea împăratului. Împăratul a vorbit şi i-a zis lui Daniel: „Tu eşti acel Daniel, dintre fiii captivităţii lui Iuda, pe care i-a adus împăratul, tatăl meu, din Iuda? 14 Şi am auzit despre tine că duhul dumnezeilor este în tine, şi lumină şi pricepere şi înţelepciune aleasă se găsesc în tine. 15 Şi acum, înţelepţii şi descântătorii au fost aduşi înaintea mea ca să citească scrierea aceasta şi să-mi spună interpretarea ei, dar n-au putut să arate interpretarea cuvintelor. 16 Dar am auzit despre tine că poţi să dai interpretări şi să rezolvi lucrurile dificile. Acum, dacă poţi să citeşti scrierea şi să-mi faci cunoscut interpretarea ei, vei fi îmbrăcat cu purpură şi vei avea un lanţ de aur la gâtul tău şi vei fi al treilea guvernator în împărăţie“.
17 Atunci Daniel a răspuns şi a zis înaintea împăratului: „Darurile tale să fie ale tale şi dă altuia răsplătirile tale; totuşi eu voi citi împăratului scrierea şi-i voi face cunoscut interpretarea.
18 Împărate! Dumnezeul cel Preaînalt i-a dat lui Nebucadneţar, tatăl tău, împărăţia şi mărire şi glorie şi măreţie. 19 Şi, din cauza măririi pe care i-a dat-o, toate popoarele, naţiunile şi limbile tremurau şi se temeau înaintea lui; el omora pe cine voia şi lăsa în viaţă pe cine voia şi înălţa pe cine voia şi cobora pe cine voia. 20 Dar, când i s-a înălţat inima şi i s-a împietrit duhul până la mândrie, a fost aruncat de pe tronul împărăţiei sale şi gloria a fost luată de la el. 21 Şi a fost alungat dintre fiii oamenilor şi inima lui s-a făcut ca a fiarelor şi locuinţa lui era cu măgarii sălbatici; îl hrăneau cu iarbă ca pe boi şi trupul lui era scăldat de roua cerurilor, până când a cunoscut că Dumnezeul cel Preaînalt stăpâneşte peste împărăţia oamenilor şi că pune peste ea pe cine vrea.
22 Şi tu, fiul lui, Belşaţar, nu ţi-ai smerit inima, deşi ai ştiut toate acestea; 23 ci te-ai înălţat împotriva Domnului cerurilor; şi au adus vasele casei Lui înaintea ta şi aţi băut vin cu ele, tu şi mai-marii tăi, soţiile tale şi concubinele tale, şi ai lăudat pe dumnezeii de argint şi de aur, de aramă, de fier, de lemn şi de piatră, care nu văd, nici nu aud, nici nu cunosc; iar pe Dumnezeu, în mâna căruia este suflarea ta şi ale căruia sunt toate căile tale, nu L-ai glorificat. 24 Atunci dinaintea Lui s-a trimis partea aceea de mână şi s-a scris inscripţia aceasta.
25 Şi aceasta este inscripţia care s-a scris:
«Mene, Mene, Techel, Ufarsin».
26 Aceasta este interpretarea cuvintelor:
«Mene»: Dumnezeu a numărat zilele împărăţiei tale şi i-a pus capăt;
27 «Techel»: ai fost cântărit în balanţă şi ai fost găsit prea uşor;
28 «Peres»: împărăţia ta a fost împărţită şi a fost dată mezilor şi perşilor“.
29 Atunci Belşaţar a poruncit şi l-au îmbrăcat pe Daniel cu purpură şi au pus un lanţ de aur la gâtul lui şi au dat de ştire despre el că va fi al treilea guvernator în împărăţie.
30 În noaptea aceea, Belşaţar, împăratul caldeenilor, a fost ucis. 31 Şi Darius medul a primit împărăţia, fiind în vârstă cam de şaizeci şi doi de ani.