1 Şi a fost aşa: în al unsprezecelea an, în ziua întâi a lunii, cuvântul Domnului a fost către mine, 2 zicând: „Fiu al omului, pentru că Tirul a zis împotriva Ierusalimului: «Ha, ha! s-a sfărâmat poarta popoarelor! s-a întors la mine; eu mă voi umple, pentru că ea a ajuns pustie», 3 de aceea, aşa zice Domnul Dumnezeu: «Iată, sunt împotriva ta, Tirule! Şi voi ridica multe naţiuni împotriva ta, cum îşi ridică marea valurile. 4 Şi ele vor distruge zidurile Tirului şi-i vor surpa turnurile. Şi-i voi rade pulberea de pe el şi-l voi face o stâncă golaşă. 5 Va fi un loc pentru întinderea plaselor în mijlocul mării, pentru că Eu am vorbit», zice Domnul Dumnezeu. «Şi va ajunge o pradă pentru naţiuni. 6 Şi fiicele ei care sunt în câmp vor fi ucise de sabie; şi vor cunoaşte că Eu sunt Domnul».
7 Pentru că aşa zice Domnul Dumnezeu: «Iată, voi aduce de la nord, împotriva Tirului, pe Nebucadneţar, împăratul Babilonului, împăratul împăraţilor, cu cai şi cu care şi cu călăreţi şi o adunătură şi mult popor. 8 El va ucide cu sabia pe fiicele tale care sunt în câmp şi va face turnuri împotriva ta şi va ridica o întăritură împotriva ta şi va înălţa pavăza împotriva ta. 9 Şi va pune berbecii lui de dărâmare împotriva zidurilor tale şi-ţi va surpa turnurile cu armele lui. 10 Din cauza mulţimii cailor lui, ţărâna lor te va acoperi; zidurile tale se vor clătina de vuietul călăreţilor şi al roţilor şi al carelor, când va intra prin porţile tale, cum se intră într-o cetate în care s-a făcut o spărtură. 11 Îţi va călca toate străzile cu copitele cailor lui, va omorî pe poporul tău cu sabia, iar stâlpii tăriei tale vor fi trântiţi la pământ. 12 Şi-ţi vor prăda bogăţiile şi-ţi vor jefui mărfurile şi-ţi vor dărâma zidurile şi vor distruge casele tale plăcute; şi-ţi vor arunca pietrele şi lemnele şi ţărâna în mijlocul apelor. 13 Şi voi face să înceteze zgomotul cântărilor tale şi sunetul harfelor tale nu se va mai auzi. 14 Şi te voi face o stâncă golaşă; vei fi un loc pentru întinderea plaselor; nu vei mai fi reconstruit. Pentru că Eu, Domnul, am vorbit», zice Domnul Dumnezeu.
15 Aşa zice Domnul Dumnezeu către Tir: «Nu vor tremura insulele la vuietul căderii tale, când vor geme răniţii, când se va face măcel în mijlocul tău? 16 Atunci toate căpeteniile mării vor coborî de pe tronurile lor şi îşi vor pune deoparte mantiile lor şi îşi vor dezbrăca hainele lor brodate; se vor îmbrăca în spaimă, vor şedea pe pământ şi vor tremura mereu, şi se vor îngrozi de tine. 17 Şi vor înălţa o plângere pentru tine şi-ţi vor zice:
«Cum ai pierit tu, care erai locuită de cei care veneau de pe mări, cetate renumită, care erai puternică pe mare – ea şi locuitorii ei care insuflau groaza de ei tuturor celor care locuiesc în ea!»
18 Acum insulele vor tremura în ziua căderii tale; şi insulele care sunt în mare vor fi tulburate de plecarea ta».
19 Pentru că aşa zice Domnul Dumnezeu: «Când te voi face o cetate pustie, ca pe cetăţile care nu sunt locuite, când voi aduce adâncul asupra ta şi apele cele mari te vor acoperi, 20 atunci te voi coborî cu cei care coboară în groapă la poporul străvechi şi te voi face să locuieşti în părţile cele mai de jos ale pământului, în locuri părăsite din vechime, cu cei care coboară în groapă, ca să nu mai fii locuit; şi Eu voi aşeza gloria în ţara celor vii. 21 Te voi face o groază, şi nu vei mai fi; şi vei fi căutat şi nu vei mai fi găsit niciodat㻓, zice Domnul Dumnezeu.