3
Şi când a venit luna a şaptea, şi fiii lui Israel erau în cetăţi, poporul s-a adunat ca un singur om la Ierusalim. Atunci Iosua, fiul lui Ioţadac, şi fraţii săi, preoţii, şi Zorobabel, fiul lui Şealtiel, şi fraţii săi s-au ridicat şi au zidit altarul Dumnezeului lui Israel, ca să înalţe pe el arderi-de-tot, după cum este scris în legea lui Moise, omul lui Dumnezeu.
Şi au pus altarul pe temelia lui, pentru că teama era peste ei din cauza popoarelor acelor ţări; şi au înălţat pe el arderi-de-tot Domnului, arderile-de-tot de dimineaţă şi de seară. Şi au ţinut sărbătoarea Corturilor după cum este scris şi au înălţat arderi-de-tot, zi de zi, după număr, după rânduială, după cerinţa fiecărei zile; şi, după aceea, arderea-de-tot neîncetată şi cea de la lunile noi şi cea de la toate sărbătorile Domnului, care erau consacrate, şi de la toţi cei care aduceau un dar de bunăvoie Domnului. Din ziua întâi a lunii a şaptea au început să înalţe arderi-de-tot Domnului. Dar temelia templului Domnului nu fusese pusă încă.
Şi au dat argint cioplitorilor în piatră şi tâmplarilor; şi mâncare şi băutură şi untdelemn sidonienilor şi tirienilor, ca să aducă din Liban lemne de cedru pe mare la Iafo, după învoirea pe care o aveau de la Cirus, împăratul Persiei.
Şi în anul al doilea de la venirea lor la casa lui Dumnezeu la Ierusalim, în luna a doua, au început lucrarea Zorobabel, fiul lui Şealtiel, şi Iosua, fiul lui Ioţadac, şi rămăşiţa fraţilor lor, preoţii şi leviţii, şi toţi cei care veniseră din captivitate la Ierusalim; şi au rânduit pe leviţii de la vârsta de douăzeci de ani în sus să supravegheze lucrarea casei Domnului. Atunci Iosua, fiii săi şi fraţii săi, Cadmiel şi fiii săi, fiii lui Iuda, au stat ca un singur om, ca să supravegheze pe cei care făceau lucrarea în casa lui Dumnezeu, împreună cu fiii lui Henadad, fiii lor şi fraţii lor, leviţii.
10 Şi, în timp ce constructorii puneau temelia templului Domnului, au aşezat pe preoţi în îmbrăcămintea lor, cu trâmbiţe, şi pe leviţi, fiii lui Asaf, cu chimvale, ca să-L laude pe Domnul, după rânduiala lui David, împăratul lui Israel. 11 Şi cântau, răspunzându-şi unii altora, lăudând şi mulţumind Domnului:
„Pentru că este bun, pentru că bunătatea Lui rămâne pentru totdeauna faţă de Israel“.
Şi tot poporul striga cu strigăt mare, lăudând pe Domnul, pentru că se punea temelia casei Domnului.
12 Dar mulţi dintre preoţi şi leviţi şi capi părinteşti, bărbaţii în vârstă, care văzuseră casa dintâi, plângeau cu glas tare când se punea temelia acestei case înaintea ochilor lor; şi mulţi îşi înălţau glasul cu strigăt de bucurie, 13 încât poporul nu putea deosebi glasul strigătului de bucurie de glasul plânsului poporului, pentru că poporul striga cu strigăt mare şi glasul se auzea de departe.