1 Şi Domnul i-a zis lui Moise: „Pleacă, suie-te de aici, tu şi poporul pe care l-ai scos din ţara Egiptului, în ţara pentru care am jurat lui Avraam, lui Isaac şi lui Iacov, zicând: «O voi da seminţei tale». 2 Şi voi trimite un înger înaintea ta şi voi alunga pe canaaniţi, pe amoriţi şi pe hetiţi şi pe fereziţi, pe heviţi şi pe iebusiţi: 3 în ţara unde curge lapte şi miere; pentru că Eu nu Mă voi sui în mijlocul tău, pentru că eşti un popor cu grumazul înţepenit; ca să nu te nimicesc pe drum“. 4 Şi poporul a auzit acest cuvânt rău. Şi s-au jelit şi nimeni nu şi-a pus podoabele. 5 Şi Domnul zisese lui Moise: „Spune fiilor lui Israel: «Voi sunteţi un popor cu grumazul înţepenit: într-o clipă dacă Mă voi sui în mijlocul tău, te voi nimici. Şi acum, aruncă-ţi podoabele de pe tine şi voi şti ce-ţi voi face»“. 6 Şi fiii lui Israel şi-au scos podoabele lor, la muntele Horeb.
7 Şi Moise a luat cortul şi l-a întins afară din tabără, departe de tabără, şi l-a numit cortul întâlnirii. Şi a fost aşa: oricine căuta pe Domnul ieşea la cortul întâlnirii, care era afară din tabără. 8 Şi a fost aşa: când Moise ieşea afară la cort, tot poporul se ridica şi stătea fiecare la intrarea cortului său şi se uita după Moise până intra în cort. 9 Şi a fost aşa: când intra Moise în cort, stâlpul de nor cobora şi stătea la intrarea cortului şi Domnul vorbea cu Moise. 10 Şi tot poporul vedea stâlpul de nor stând la intrarea cortului şi tot poporul se ridica şi se închina, fiecare la intrarea cortului său. 11 Şi Domnul vorbea cu Moise faţă în faţă, cum vorbeşte un om cu prietenul său. Şi se întorcea în tabără; dar slujitorul său, Iosua, fiul lui Nun, un tânăr, nu ieşea dinăuntrul cortului.
12 Şi Moise i-a zis Domnului: „Vezi, Tu îmi zici: «Suie pe poporul acesta!» Şi nu mi-ai făcut cunoscut pe cine vei trimite cu mine. Şi ai zis: «Eu te cunosc pe nume şi ai căpătat favoare în ochii Mei». 13 Şi acum, Te rog, dacă am căpătat favoare în ochii Tăi, arată-mi dar căile Tale, ca să Te cunosc şi să capăt favoare în ochii Tăi; şi ai în vedere că această naţiune este poporul Tău“. 14 Şi El a zis: „Faţa Mea va merge cu tine şi îţi voi da odihnă“. 15 Şi el I-a zis: „Dacă nu merge faţa Ta cu noi, nu ne sui de aici. 16 Pentru că, prin ce se va cunoaşte atunci că am căpătat favoare în ochii Tăi, eu şi poporul Tău? Nu prin aceasta, că vei merge cu noi? Aşa vom fi deosebiţi, eu şi poporul Tău, dintre toate popoarele care sunt pe faţa pământului“.
17 Şi Domnul i-a zis lui Moise: „Voi face şi lucrul acesta, pe care-l spui acum, pentru că ai căpătat favoare în ochii Mei şi te cunosc pe nume“. 18 Şi el a zis: „Arată-mi, Te rog, gloria Ta“. 19 Şi El a zis: „Voi face să treacă toată bunătatea Mea pe dinaintea feţei tale şi voi vesti Numele Domnului înaintea ta; şi voi fi îndurător cu cine voi fi îndurător şi voi avea milă de cine voi avea milă“. 20 Şi a zis: „Tu nu-Mi poţi vedea faţa, pentru că omul nu poate să Mă vadă şi să trăiască“. 21 Şi Domnul a zis: „Iată un loc lângă Mine: acolo vei sta pe stâncă. 22 Şi va fi aşa: când va trece gloria Mea, te voi pune într-o crăpătură a stâncii şi te voi acoperi cu mâna Mea până voi trece. 23 Şi-Mi voi trage mâna şi Mă vei vedea pe dinapoi, dar faţa Mea nu se va vedea“.