1 Şi Domnul i-a zis lui Moise: „Iată, te-am făcut Dumnezeu pentru Faraon; şi Aaron, fratele tău, va fi profetul tău. 2 Tu vei vorbi tot ce-ţi poruncesc Eu; şi Aaron, fratele tău, va vorbi lui Faraon, ca să lase pe fiii lui Israel să iasă din ţara lui. 3 Şi Eu voi împietri inima lui Faraon şi Îmi voi înmulţi semnele şi minunile în ţara Egiptului. 4 Şi Faraon nu va asculta de voi; şi Îmi voi pune mâna peste Egipt şi voi scoate din ţara Egiptului oştirile Mele, pe poporul Meu, pe fiii lui Israel, prin mari judecăţi. 5 Şi egiptenii vor cunoaşte că Eu sunt Domnul, când Îmi voi întinde mâna peste Egipt şi voi scoate pe fiii lui Israel din mijlocul lor“. 6 Şi Moise şi Aaron au făcut cum le poruncise Domnul: aşa au făcut. 7 Şi Moise era de optzeci de ani şi Aaron de optzeci şi trei de ani, când au vorbit lui Faraon.
8 Şi Domnul le-a vorbit lui Moise şi lui Aaron, 9 zicând: „Când vă va vorbi Faraon, spunând: «Arătaţi-mi o minune!», atunci să-i zici lui Aaron: «Ia-ţi toiagul şi aruncă-l înaintea lui Faraon». El se va face şarpe“. 10 Şi Moise şi Aaron au intrat la Faraon şi au făcut cum poruncise Domnul. Şi Aaron şi-a aruncat toiagul înaintea lui Faraon şi înaintea slujitorilor săi; şi s-a făcut şarpe. 11 Şi Faraon a chemat şi pe înţelepţi şi pe vrăjitori; şi ei, de asemenea, ghicitorii Egiptului, au făcut la fel cu farmecele lor. 12 Şi fiecare şi-a aruncat toiagul său, şi s-au făcut şerpi; dar toiagul lui Aaron a înghiţit toiegele lor. 13 Şi inima lui Faraon era împietrită şi n-a ascultat de ei, după cum spusese Domnul.
14 Şi Domnul i-a zis lui Moise: „Inima lui Faraon este greoaie, el nu vrea să lase pe popor să plece. 15 Mergi la Faraon de dimineaţă: iată, va ieşi la apă; şi vei sta înaintea lui pe malul râului şi vei lua în mâna ta toiagul care s-a făcut şarpe. 16 Şi-i vei zice: «Domnul Dumnezeul evreilor m-a trimis la tine, zicând: «Lasă pe poporul Meu să plece, ca să-Mi slujească în pustiu». Şi, iată, până acum n-ai ascultat». 17 Aşa zice Domnul: «Prin aceasta vei cunoaşte că Eu sunt Domnul: iată, voi lovi cu toiagul care este în mâna mea apele care sunt în râu, şi se vor preface în sânge. 18 Şi peştii care sunt în râu vor muri; şi râul va mirosi greu; şi le va fi silă egiptenilor să bea din apele râului»“. 19 Şi Domnul i-a zis lui Moise: „Spune lui Aaron: «Ia-ţi toiagul şi întinde-ţi mâna peste apele Egiptului, peste râurile lor, peste canalele lor şi peste bălţile lor şi peste toate iazurile lor de apă, şi se vor preface în sânge; şi va fi sânge în toată ţara Egiptului, şi în vasele de lemn şi în vasele de piatr㻓. 20 Şi Moise şi Aaron au făcut aşa cum poruncise Domnul. Şi el a ridicat toiagul şi a lovit apele care erau în râu înaintea ochilor lui Faraon şi înaintea ochilor slujitorilor săi. Şi toate apele care erau în râu s-au prefăcut în sânge. 21 Şi peştii care erau în râu au murit; şi râul a mirosit greu şi egiptenii n-au putut să bea apă din râu. Şi era sânge în toată ţara Egiptului. 22 Şi ghicitorii Egiptului au făcut la fel prin farmecele lor. Şi inima lui Faraon era împietrită şi n-a ascultat de ei, după cum zisese Domnul. 23 Şi Faraon s-a întors şi a intrat în casa lui şi nu şi-a plecat inima nici la aceasta. 24 Şi toţi egiptenii au săpat împrejurul râului după apă de băut, pentru că nu puteau să bea din apele râului. 25 Şi şapte zile s-au împlinit după ce lovise Domnul râul.