1 Aşa zice Domnul: „Păziţi judecata şi faceţi dreptate, pentru că salvarea Mea este aproape să vină şi dreptatea Mea este aproape să se descopere.
2 Ferice de omul care face aceasta şi de fiul omului care o ţine cu tărie, care păzeşte sabatul ca să nu-l profaneze şi îşi păzeşte mâna ca să nu facă nici un rău“.
3 Şi fiul străinului care s-a alipit de Domnul să nu vorbească, zicând: „Domnul m-a despărţit cu totul de poporul Său!“ Nici famenul să nu zică: „Iată, eu sunt un copac uscat!“
4 Pentru că aşa zice Domnul: „Famenilor care păzesc sabatele Mele, şi aleg ce-Mi este plăcut, şi ţin cu tărie legământul Meu,
5 le voi da un loc şi un nume, în casa Mea şi înăuntrul zidurilor Mele, mai bune decât cel al fiilor şi al fiicelor. Le voi da un nume pentru totdeauna, care nu se va stinge.
6 Şi pe fiii străinului care se alipesc de Domnul, ca să-I slujească şi să iubească Numele Domnului, ca să fie slujitorii Lui, pe fiecare care păzeşte sabatul, ca să nu-l profaneze şi ţine cu tărie legământul Meu,
7 îi voi aduce şi pe ei la muntele Meu cel sfânt şi-i voi desfăta în casa Mea de rugăciune. Arderile lor de tot şi jertfele lor vor fi bine primite pe altarul Meu, căci casa Mea se va numi casă de rugăciune pentru toate popoarele“.
8 Domnul Dumnezeu care-i adună pe cei alungaţi ai lui Israel zice: „Voi aduna încă şi pe alţii la el, la cei adunaţi ai lui“.
9 ✡ „Voi, toate fiarele câmpului, veniţi să mâncaţi, voi, toate fiarele pădurii!
10 Păzitorii săi sunt orbi, toţi sunt lipsiţi de cunoştinţă. Toţi sunt câini muţi care nu pot să latre, visează, stau tolăniţi, le place să doarmă:
11 da, câinii sunt lacomi, nu se mai satură. Şi aceştia sunt păstori care nu ştiu cum să deosebească; toţi se întorc la calea lor, fiecare la câştigul lui, până la cel din urmă dintre ei.
12 «Veniţi», zic ei, «voi aduce vin şi ne vom îmbăta cu băutură tare, şi ziua de mâine va fi ca aceasta, ba încă şi mai mult»“.