1 ✸ Şi a fost aşa: în zilele lui Ahaz, fiul lui Iotam, fiul lui Ozia, împăratul lui Iuda, Reţin, împăratul Siriei, şi Pecah, fiul lui Remalia, împăratul lui Israel, s-au suit la Ierusalim să facă război împotriva lui, dar n-au fost în stare să lupte împotriva lui.
2 Şi s-a spus casei lui David, zicând: „Siria s-a aliat cu Efraim!“ Şi inima lui şi inima poporului său au tremurat cum tremură copacii pădurii înaintea vântului.
3 Atunci Domnul i-a zis lui Isaia: „Ieşi acum în întâmpinarea lui Ahaz, tu şi Şear-Iaşub, fiul tău, la marginea apeductului iazului de sus, pe calea ogorului albitorului; 4 şi să-i zici: «Ia seama şi fii liniştit; nu te teme şi să nu îţi slăbească inima înaintea acestor două cozi de tăciuni care fumegă, din cauza aprinderii mâniei lui Reţin şi a Siriei, şi a fiului lui Remalia. 5 Pentru că Siria, Efraim şi fiul lui Remalia au uneltit rău împotriva ta, 6 zicând: «Să ne suim împotriva lui Iuda şi să-l hărţuim şi să facem o spărtură în el pentru noi şi să-l punem împărat în el pe fiul lui Tabeel»; 7 aşa zice Domnul Dumnezeu:
„Aceasta nu se va înfăptui, nici nu se va întâmpla,
8 deoarece capul Siriei este Damascul, şi capul Damascului, Reţin. Şi, peste şaizeci şi cinci de ani, Efraim va fi zdrobit şi nu va mai fi un popor.
9 Şi capul lui Efraim este Samaria, şi capul Samariei este fiul lui Remalia. Dacă nu credeţi, cu adevărat nu veţi sta în picioare“.
10 Şi Domnul i-a vorbit din nou lui Ahaz, 11 zicând: „Cere pentru tine un semn de la Domnul Dumnezeul tău; cere-l fie în adânc, fie în înaltul de deasupra“. 12 Şi Ahaz a zis: „Nu voi cere şi nu-L voi ispiti pe Domnul“. 13 Şi el a zis: „Ascultaţi deci, casă a lui David: Puţin lucru este pentru voi să-i obosiţi pe oameni, de-L obosiţi şi pe Dumnezeul meu? 14 De aceea, Domnul Însuşi vă va da un semn: Iată, fecioara va rămâne însărcinată şi va naşte un Fiu şi-I va pune numele Emanuel. 15 El va mânca smântână şi miere până va şti să refuze răul şi să aleagă binele. 16 Pentru că înainte de a şti copilul să refuze răul şi să aleagă binele, ţara celor doi împăraţi de care te temi va fi părăsită“.
17 „Domnul va aduce asupra ta şi asupra poporului tău şi asupra casei tatălui tău zile care n-au venit din ziua când s-a rupt Efraim de Iuda: pe împăratul Asiriei.
18 Şi, în ziua aceea, Domnul va fluiera muştei care este la marginea râurilor Egiptului şi albinei care este în ţara Asiriei. 19 Şi vor veni şi se vor aşeza toate în văile pustii şi în crăpăturile stâncilor şi pe toţi mărăcinii şi pe toate păşunile. 20 În ziua aceea, Domnul va rade cu briciul tocmit de dincolo de râu, cu împăratul Asiriei, capul şi părul picioarelor; şi va lua şi barba. 21 Şi, în ziua aceea, un om va hrăni o juncă şi două oi. 22 Şi, de belşugul laptelui ce-l vor da, va mânca smântână. Pentru că oricine rămâne în mijlocul ţării va mânca smântână şi miere. 23 Şi, în ziua aceea, orice loc, unde erau o mie de viţe pentru o mie de arginţi, va fi acoperit de mărăcini şi spini. 24 Vor veni acolo cu săgeţi şi cu arcuri, pentru că toată ţara va fi acoperită de mărăcini şi spini. 25 Şi pe toţi munţii care au fost lucraţi cu săpăliga – acolo nu vor veni, de teama mărăcinilor şi a spinilor; şi vor fi un loc unde vor trimite boii şi unde vor călca oile“.