1 ✸ Şi Iov a răspuns şi a zis:
2 „Până când îmi veţi chinui sufletul şi mă veţi zdrobi cu cuvinte?
3 de zece ori m-aţi înfruntat până acum; nu vă este ruşine să vă purtaţi aspru cu mine?
4 Şi dacă în adevăr am greşit, greşeala mea rămâne cu mine.
5 Dacă în adevăr vă înălţaţi împotriva mea şi dovediţi vina mea împotriva mea,
6 să ştiţi atunci că Dumnezeu m-a răsturnat şi m-a înconjurat cu plasa Lui.
7 Iată, strig de nedreptate şi nu sunt auzit; strig tare şi nu este judecată.
8 Mi-a îngrădit calea ca să nu pot trece şi a pus întuneric pe cărările mele.
9 M-a dezbrăcat de gloria mea şi a luat cununa de pe capul meu.
10 M-a doborât din toate părţile şi pier. Şi a smuls speranţa mea ca pe un copac.
11 Şi-a aprins mânia împotriva mea şi m-a socotit ca pe unul din vrăjmaşii Săi.
12 Oştirile Lui au înaintat împreună şi şi-au făcut drum împotriva mea şi şi-au aşezat tabăra în jurul cortului meu.
13 ✡ A îndepărtat pe fraţii mei de mine şi cunoscuţii mei s-au înstrăinat cu totul de mine.
14 Rudele mele m-au părăsit şi prietenii mei de aproape m-au uitat.
15 Cei care locuiesc temporar în casa mea şi slujnicele mele mă socotesc ca pe un străin; în ochii lor sunt un om de afară.
16 Am chemat pe slujitorul meu şi n-a răspuns; cu gura mea l-am rugat.
17 Suflarea mea este străină soţiei mele şi rugămintea mea, fiilor pântecelui mamei mele.
18 Chiar şi copiii mă dispreţuiesc; mă ridic, şi ei vorbesc împotriva mea.
19 Toţi prietenii mei apropiaţi nu mă pot suferi; şi cei pe care i-am iubit s-au întors împotriva mea.
20 Mi se lipesc oasele de pielea mea şi de carnea mea; şi am scăpat doar cu pielea dinţilor mei.
21 Aveţi milă de mine, aveţi milă de mine, voi, prietenii mei! Pentru că m-a atins mâna lui Dumnezeu.
22 Pentru ce mă persecutaţi ca Dumnezeu şi nu vă săturaţi de carnea mea?
23 ✡ O, de ar fi scrise cuvintele mele! O, de ar fi înscrise într-o carte!
24 De ar fi gravate cu condei de fier şi plumb, în stâncă, pentru totdeauna!
25 Dar ştiu că Răscumpărătorul meu trăieşte şi la urmă El Se va ridica pe pământ.
26 Şi după ce această piele a mea va fi nimicită, totuşi fiind în carnea mea voi vedea pe Dumnezeu:
27 pe care eu însumi Îl voi vedea şi ochii mei Îl vor privi, şi nu ai altuia. Mi se topesc rărunchii înăuntrul meu.
28 Dacă veţi zice: «Cum îl vom persecuta?» şi se găseşte în mine rădăcina acesteia,
29 temeţi-vă pentru voi înşivă de sabie, pentru că sabia este furioasăl împotriva faptelor rele, ca să ştiţi că este o judecată“.