1 ✸ Şi Iov a răspuns şi a zis:
2 „Şi astăzi plângerea mea este amară: rana mea este mai grea decât geamătul meu!
3 O, de aş şti unde să-L găsesc, aş ajunge la scaunul Său!
4 aş aşterne cauza mea înaintea Lui şi mi-aş umple gura cu dovezi!
5 Aş şti cuvintele pe care mi le-ar răspunde şi aş înţelege ce mi-ar spune.
6 Mi S-ar împotrivi El, în mărimea puterii Lui? Nu, ci m-ar asculta negreşit.
7 Acolo un om drept şi-ar prezenta cazul înaintea Lui şi aş scăpa pentru totdeauna de Judecătorul meu.
8 Iată, merg înainte, dar El nu este acolo; şi înapoi, dar nu-L observ;
9 la stânga, când lucrează, dar nu-L zăresc; Se ascunde la dreapta şi nu-L văd.
10 Dar El cunoaşte calea pe care sunt; mă va încerca, voi ieşi ca aurul.
11 Piciorul meu s-a ţinut de paşii Lui; am păzit calea Lui şi nu m-am abătut.
12 Nici nu m-am depărtat de porunca buzelor Lui; am strâns cuvintele gurii Lui mai mult decât gândurile inimii mele.
13 Dar El are un gând şi cine-L poate întoarce? Ce-i doreşte sufletul, aceea face.
14 Pentru că El va împlini ce este rânduit pentru mine; şi multe lucruri ca acestea sunt la El.
15 De aceea sunt tulburat în prezenţa Lui; cuget şi mă tem de El.
16 Pentru că Dumnezeu mi-a topit inima şi Cel Atotputernic m-a îngrozit;
17 pentru că n-am fost nimicit dinaintea întunericului, nici n-a ascuns întunecimea de mine.