31
1 În Tine, Doamne, mi-am pus încrederea; să nu fiu dat de ruşine niciodată: salvează-mă în dreptatea Ta!
2 Pleacă-Ţi urechea spre mine; salvează-mă degrabă! Fii pentru mine o stâncă de adăpost, o casă, un loc întărit, ca să mă salvezi!
3 Pentru că Tu eşti stânca mea şi cetăţuia mea; pentru Numele Tău, condu-mă şi călăuzeşte-mă!
4 Scoate-mă din cursa pe care mi-au întins-o în ascuns, pentru că Tu eşti tăria mea.
5 În mâna Ta îmi încredinţez duhul; Tu m-ai răscumpărat, Doamne, Dumnezeul adevărului!
6 ✡ Urăsc pe cei care se alipesc de idoli deşerţi; cât despre mine, mă încred în Domnul.
7 Mă voi veseli şi mă voi bucura în bunătatea Ta, pentru că Tu ai privit întristarea mea, Tu ai cunoscut necazurile sufletului meu
8 şi nu m-ai dat în mâna vrăjmaşului; mi-ai pus picioarele la loc larg.
9 Îndură-Te de mine, Doamne, pentru că sunt în strâmtorare! Ochiul meu se topeşte de întristare, sufletul meu şi pântecele meu;
10 mi se sfârşeşte viaţa în întristare şi anii mei în suspin; mi se usucă puterea din cauza nelegiuirii mele şi mi se topesc oasele.
11 Din cauza tuturor vrăjmaşilor mei, sunt o batjocură şi pentru vecinii mei, mai mult, şi o groază pentru cunoscuţii mei; cei care mă văd afară fug de mine.
12 Sunt uitat de inima lor ca un mort; am ajuns ca un vas sfărâmat.
13 Pentru că am auzit defăimările multora – spaimă din toate părţile! – când s-au sfătuit împreună împotriva mea: ei uneltesc să-mi ia viaţa.
14 Dar eu mă încred în Tine, Doamne; eu spun: „Tu eşti Dumnezeul meu!“
15 ✡ Zilele mele sunt în mâna Ta; scapă-mă din mâna vrăjmaşilor mei şi de cei care mă urmăresc.
16 Fă să strălucească faţa Ta peste slujitorul Tău! Salvează-mă, în bunătatea Ta!
17 Doamne, să nu fiu dat de ruşine pentru că Te-am chemat; să fie daţi de ruşine cei răi, să tacă în Locuinţa morţilor.
18 Să amuţească buzele mincinoase care vorbesc cu trufie împotriva celui drept, cu mândrie şi dispreţ!
19 ✡ Ce mare este bunătatea Ta pe care ai păstrat-o pentru cei care se tem de Tine, pe care o arăţi celor care se încred în Tine, înaintea fiilor oamenilor!
20 Tu îi ascunzi la adăpostul feţei Tale de uneltirile omului, îi ocroteşti într-o colibă limbile puse pe ceartă.
21 Binecuvântat fie Domnul, pentru că El a arătat bunătatea Sa minunată faţă de mine într-o cetate întărită.
22 Şi eu spuneam în neliniştea mea: „Sunt secerat dinaintea ochilor Tăi!“ Totuşi Tu ai auzit glasul cererilor mele când am strigat către Tine.
23 ✡ Iubiţi pe Domnul, toţi sfinţii Săi! Domnul păzeşte pe cei credincioşi şi răsplăteşte din plin celui care lucrează cu mândrie.
24 Întăriţi-vă şi inima să vă fie tare, voi toţi care-L aşteptaţi pe Domnul!