1 Iar noi, cei tari, suntem datori să purtăm slăbiciunile celor fără putere şi să nu ne plăcem nouă înşine. 2 Fiecare dintre noi să placă aproapelui său spre bine, pentru zidire. 3 Pentru că şi Hristos nu Şi-a plăcut Lui Însuşi, ci după cum este scris: „Insultele celor care Te insultă pe Tine au căzut asupra Mea“. 4 Deoarece toate câte au fost scrise mai înainte au fost scrise spre învăţătura noastră, pentru ca, prin răbdarea şi prin încurajarea Scripturilor, să avem speranţă. 5 Iar Dumnezeul răbdării şi al mângâierii să vă dea aceeaşi gândire unii faţă de alţii, potrivit lui Hristos Isus, 6 pentru ca, într-un gând, cu o gură, să-L glorificaţi pe Dumnezeul şi Tatăl Domnului nostru Isus Hristos. 7 Aşadar, primiţi-vă unii pe alţii cum v-a primit şi pe voi Hristos, spre gloria lui Dumnezeu.
8 Pentru că eu spun că Isus Hristos a devenit un slujitor al circumciziei pentru adevărul lui Dumnezeu, ca să întărească promisiunile părinţilor; 9 şi ca naţiunile să-L glorifice pe Dumnezeu pentru îndurare, după cum este scris: „De aceea Te voi mărturisi între naţiuni şi voi cânta psalmi Numelui Tău“. 10 Şi spune din nou: „Veseliţi-vă, naţiuni, cu poporul Său!“ 11 Şi din nou: „Lăudaţi pe Domnul, toate naţiunile, şi să-L laude toate popoarele!“ 12 Şi din nou Isaia spune: „Va fi Rădăcina lui Iese şi Cel care Se ridică să conducă naţiunile: în El vor spera naţiunile“. 13 Şi Dumnezeul speranţei să vă umple cu toată bucuria şi pacea, în credinţă, ca să prisosiţi în speranţă, în puterea Duhului Sfânt.
14 Dar sunt convins, fraţii mei, şi eu însumi cu privire la voi, că şi voi sunteţi plini de bunătate, umpluţi cu toată cunoştinţa, capabili să vă şi îndemnaţi unii pe alţii. 15 Dar, în parte, v-am scris mai cu îndrăzneală, fraţilor, ca să vă aduc aminte, datorită harului care mi-a fost dat de Dumnezeu, 16 ca să fiu slujitor al lui Hristos Isus pentru naţiuni, împlinind preoţia în Evanghelia lui Dumnezeu, pentru ca jertfa naţiunilor să fie bine primită, fiind sfinţită prin Duhul Sfânt. 17 Am deci cu ce mă lăuda în Hristos Isus, în cele privitoare la Dumnezeu.
18 Pentru că nu voi îndrăzni să vorbesc despre ceva ce n-a lucrat Hristos prin mine, spre ascultarea naţiunilor, prin cuvânt şi faptă, 19 în puterea semnelor şi a minunilor, în puterea Duhului lui Dumnezeu; astfel că de la Ierusalim şi în jur, până în Iliria, am predicat din plin Evanghelia lui Hristos; 20 şi astfel am căutat să vestesc Evanghelia nu unde era cunoscut Hristos, ca să nu zidesc pe temelia altuia, 21 ci, după cum este scris: „Aceia cărora nu li s-a spus despre El vor vedea şi cei care n-au auzit vor înţelege“. 22 De aceea am şi fost deseori împiedicat să vin la voi. 23 Dar acum, nemaiavând loc în aceste ţinuturi şi având de mulţi ani o mare dorinţă să vin la voi, 24 când ar fi să merg în Spania, voi veni la voi; pentru că sper să vă văd în trecere şi să mă conduceţi într-acolo, după ce mai întâi mă voi bucura puţin de voi; 25 dar acum mă duc la Ierusalim, slujind sfinţilor; 26 pentru că Macedonia şi Ahaia au binevoit să facă o contribuţie pentru cei săraci dintre sfinţii care sunt în Ierusalim. 27 Pentru că au binevoit şi le sunt datoare; pentru că, dacă naţiunile au avut parte de cele spirituale ale lor, sunt şi ele datoare să le slujească în cele pământeşti. 28 Deci, după ce voi sfârşi aceasta şi după ce le voi pecetlui acest rod, voi porni spre Spania, trecând pe la voi. 29 Şi ştiu că, venind la voi, voi veni în plinătatea binecuvântării lui Hristos. 30 Dar vă îndemn, fraţilor, prin Domnul nostru Isus Hristos şi prin dragostea Duhului, să luptaţi împreună cu mine în rugăciunile voastre pentru mine către Dumnezeu, 31 ca să fiu scăpat de cei din Iudeea care nu cred şi ca slujba mea, care este pentru Ierusalim, să fie bine primită de sfinţi; 32 ca să vin la voi cu bucurie, prin voia lui Dumnezeu, şi să mă înviorez împreună cu voi. 33 Şi Dumnezeul păcii fie cu voi toţi! Amin.