1 Şi Ahitofel i-a zis lui Absalom: „Să aleg acum douăsprezece mii de oameni şi mă voi ridica şi-l voi urmări pe David în noaptea aceasta. 2 Şi voi veni peste el, când va fi obosit şi cu mâinile slăbite, şi îl voi înspăimânta, şi tot poporul care este cu el va fugi; şi îl voi ucide numai pe împărat. 3 Şi voi aduce înapoi la tine pe tot poporul, când îi voi aduce pe toţi, în afara omului pe care-l urmăreşti; şi tot poporul va fi în pace“. 4 Şi cuvântul a fost drept în ochii lui Absalom şi în ochii tuturor bătrânilor lui Israel. 5 Şi Absalom a zis: „Cheamă, te rog, şi pe Huşai architul, ca să auzim şi ce este în gura lui“. 6 Şi Huşai a venit la Absalom şi Absalom i-a vorbit, zicând: „Ahitofel a vorbit potrivit acestui cuvânt; să facem ce a zis el? Dacă nu, vorbeşte tu“.
7 Şi Huşai a zis lui Absalom: „Sfatul pe care l-a dat Ahitofel de această dată nu este bun“. 8 Şi Huşai a zis: „Tu cunoşti pe tatăl tău şi pe oamenii lui, că sunt viteji şi amărâţi la suflet, ca o ursoaică ai cărei pui au fost răpiţi pe câmp. Şi tatăl tău este un om de război şi nu va sta noaptea cu poporul. 9 Iată, este ascuns acum în vreo groapă sau în alt loc. Şi va fi aşa: dacă vor cădea la început unii dintre ei, oricine va auzi va zice: «Este un măcel în poporul care-l urmează pe Absalom». 10 Şi chiar şi cel viteaz, a cărui inimă este ca inima unui leu, se va topi de tot, pentru că tot Israelul ştie că tatăl tău este puternic şi cei care sunt cu el sunt oameni viteji. 11 Dar eu sfătuiesc să se adune la tine tot Israelul, de la Dan până la Beer-Şeba, mult ca nisipul care este lângă mare, şi tu însuţi să mergi la luptă. 12 Şi vom veni peste el în vreun loc unde se găseşte şi vom năvăli asupra lui, cum cade roua pe pământ; şi nu vom lăsa din el şi din toţi oamenii care sunt cu el nici măcar unul. 13 Şi, dacă a mers într-o cetate, atunci tot Israelul va aduce funii la acea cetate şi o vom trage în râu, până nu se va mai găsi acolo nici o pietricică“. 14 Şi Absalom şi toţi bărbaţii lui Israel au zis: „Mai bun este sfatul lui Huşai architul decât sfatul lui Ahitofel“. Pentru că Domnul hotărâse să împiedice sfatul bun al lui Ahitofel, pentru ca Domnul să facă să vină răul asupra lui Absalom.
15 Şi Huşai a zis preoţilor Ţadoc şi Abiatar: „Ahitofel a sfătuit aşa şi aşa pe Absalom şi pe bătrânii lui Israel, iar eu am sfătuit aşa şi aşa. 16 Şi acum trimiteţi repede şi spuneţi-i lui David şi ziceţi: «Nu poposi la noapte în câmpiile pustiului, ci mergi repede mai departe, ca să nu fie înghiţit împăratul şi tot poporul care este cu el»“. 17 Şi Ionatan şi Ahimaaţ stăteau lângă En-Roguel (şi o slujnică a mers şi le-a spus, iar ei au mers şi i-au spus împăratului David, pentru că nu puteau să se arate intrând în cetate). 18 Şi i-a văzut un băiat şi i-a spus lui Absalom. Şi au plecat amândoi repede şi au venit în casa unui om din Bahurim, care avea o fântână în curtea sa şi au coborât acolo. 19 Şi femeia a luat învelitoarea şi a întins-o peste gura fântânii şi a presărat grăunţe pisate deasupra. Şi lucrul n-a fost cunoscut. 20 Şi slujitorii lui Absalom au venit la femeie în casă şi au zis: „Unde sunt Ahimaaţ şi Ionatan?“ Şi femeia le-a zis: „Au trecut peste pârâul de apă“. Şi i-au căutat şi nu i-au găsit şi s-au întors la Ierusalim.
21 Şi a fost aşa: după ce au plecat, ei au ieşit din fântână şi au mers şi i-au spus împăratului David. Şi i-au zis lui David: „Ridicaţi-vă şi treceţi repede apa, pentru că aşa a sfătuit Ahitofel împotriva voastră“. 22 Şi David s-a ridicat, şi tot poporul care era cu el, şi au trecut Iordanul. La lumina dimineţii n-a lipsit un om din ei, care să nu fi trecut Iordanul.
23 Şi, când a văzut Ahitofel că sfatul lui n-a fost urmat, şi-a înşeuat măgarul şi s-a ridicat şi a mers acasă în cetatea sa; şi a dat porunci casei sale şi s-a spânzurat şi a murit; şi a fost înmormântat în mormântul tatălui său.
24 Şi David a venit la Mahanaim. Şi Absalom a trecut Iordanul, el şi toţi bărbaţii lui Israel împreună cu el. 25 Şi Absalom l-a pus pe Amasa peste oştire în locul lui Ioab. Şi Amasa era fiul unui om al cărui nume era Itra ismaelitul, care intrase la Abigail, fiica lui Nahaş, sora Ţeruiei, mama lui Ioab. 26 Şi Israel şi Absalom şi-au aşezat tabăra în ţara Galaadului.
27 Şi a fost aşa: pe când venea David la Mahanaim, Şobi, fiul lui Nahaş, din Raba fiilor lui Amon, şi Machir, fiul lui Amiel, din Lodebar, şi Barzilai galaaditul, din Roghelim, 28 au adus paturi şi străchini şi vase de pământ şi grâu şi orz şi făină şi grăunţe prăjite şi fasole şi linte şi uscături 29 şi miere şi unt şi oi şi brânză de vacă, pentru David şi pentru poporul care era cu el, ca să mănânce. Pentru că au zis: „Poporul este flămând şi obosit şi însetat în pustiu“.