2
Odinioară eraţi sub blestemul lui Dumnezeu, osândiţi pe veci din pricina păcatelor voastre.
Mergeaţi la un loc cu gloata, şi nu vă deosebeaţi cu nimic de ceilalţi, fiind plini de păcat şi ascultând de Satana, prinţul grozav al puterii văzduhului, care lucrează chiar în clipa de faţă în inimile celor care se împotrivesc Domnului.
Noi toţi eram odată ca ei; vieţile noastre erau expresia răului din noi; făceam toate ticăloşiile la care ne puteau duce pasiunile şi gândurile noastre rele. De la început porniserăm rău, născându-ne cu moştenirea firii noastre perverse şi aflându-ne sub aceeaşi mânie a lui Dumnezeu ca toţi ceilalţi.
Dumnezeu însă e atât de bogat în îndurare! El ne-a iubit atât de mult
încât, deşi eram morţi din punct de vedere spiritual şi osândiţi din cauza păcatelor noastre, ne-a redat viaţa când l-a înviat pe Cristos din morţi Bunăvoinţa lui, nemeritată de noi, a fost singura care ne-a salvat –
şi, spiritual vorbind, ne-a înviat în slava alături de Cristos, unde stăm azi împreună cu el în Împărăţia cerurilor – acestea toate datorându-se lui Isus.
Şi acum Dumnezeu ne poate da ca exemple grăitoare ale nespusei sale bunătăţi de care a dat dovadă în tot ce a făcut pentru noi prin Isus Cristos.
Datorită bunătăţii sale aţi fost voi salvaţi, prin încrederea în Cristos. Dar până şi încrederea aceasta nu provine de la voi înşivă, ci este un dar de la Dumnezeu.
Mântuirea nu este o răsplată pentru binele înfăptuit de noi, aşa că, nimeni nu-şi poate asuma vreun merit pentru ea.
10 Dumnezeu singur este cel care ne-a făcut ceea ce suntem şi ne-a dat o viaţă nouă prin Cristos Isus; şi, cu veacuri multe în urmă, el a rânduit ca noi să ne petrecem aceste vieţi ajutând pe alţii.
11 Nici o clipă să nu uitaţi că eraţi cândva păgâni şi că evreii vă spuneau „cei fără de Dumnezeu” şi „necuraţi”. (Dar lasă că şi inimile lor erau tot necurate, chiar dacă se supuneau ritualului circumciziei ca semn al evlaviei lor.)
12 Amintiţi-vă că pe atunci trăiaţi complet despărţiţi de Cristos; voi nu eraţi un popor al lui Dumnezeu şi nu puteaţi beneficia de promisiunile sale. Eraţi pierduţi, fără de Dumnezeu, şi fără de nădejde.
13 Dar acum sunteţi ai lui Cristos Isus şi, deşi odinioară eraţi departe de Dumnezeu, v-aţi apropiat foarte mult de el datorită actului înfăptuit de Isus Cristos pentru voi prin sângele său.
14 Căci Cristos însuşi este calea păcii noastre. El a făcut pace între noi evreii şi voi ne-evreii prin aceea că ne-a făcut să fim o singură familie, surpând zidul de dispreţ ce ne separa odată.
15 Prin moartea sa el a pus capăt antagonismului dintre noi, generat de legile mozaice care-i favorizau pe evrei şi le excludeau pe celelalte popoare, fiindcă el a murit ca să înlăture întregul sistem de legi mozaice. Apoi a luat cele două grupuri învrăjbite reciproc şi le-a făcut părţi integrante din el însuşi; astfel a făcut fuziunea celor două părţi într-o singură persoană nouă ca, în cele din urmă, să fie pace.
16 Ca mădulare ale aceluiaşi trup, mânia unora împotriva celorlalţi a dispărut, fiindcă şi unii şi alţii am fost împăcaţi cu Dumnezeu. Şi astfel, la urmă, duşmănia a încetat.
17 Iar el a adus Vestea Bună a păcii, vouă, ne-evreilor, care eraţi foarte departe de el, şi nouă, evreilor, care eram aproape.
18 Acum însă cu toţii, evrei sau ne-evrei, ne putem apropia de Dumnezeu Tatăl, cu ajutorul Duhului Sfânt, pe baza jertfei săvârşite de Cristos pentru noi.
19 Acum voi nu mai sunteţi venetici faţă de Dumnezeu şi străini faţă de cer, ci sunteţi membrii familiei lui Dumnezeu, cetăţeni ai cerului şi aveţi un loc bine definit în casa lui Dumnezeu, alături de toţi ceilalţi creştini.
20 Temelia pe care staţi voi acum e formată din apostoli şi profeţi! Iar piatra de temelie este însuşi Cristos!
21 Noi cei care credem suntem cu toţii armonios îmbinaţi cu Cristos, ca nişte părţi ale unui templu minunat aflat în continuă dezvoltare.
22 Şi voi sunteţi uniţi, de asemenea, cu el şi unul cu altul prin Duhul, făcând parte din această locuinţă a lui Dumnezeu.