1 Iov a răspuns:
2 „Până când îmi veţi chinui sufletul şi mă veţi zdrobi cu vorbe?
3 De zece ori m-aţi batjocorit. M-aţi ocărât fără ruşine.
4 Dacă e adevărat că m-am rătăcit, greşeala aceasta este a mea.
5 Dacă voi vă înălţaţi deasupra mea şi căutaţi să-mi dovediţi vinovăţia,
6 să ştiţi atunci că Dumnezeu mi-a făcut rău şi m-a înconjurat cu laţul Lui.
7 Deşi strig: «Sunt nedreptăţit!», nu mi se răspunde; strig tare, dar nu mi se face dreptate.
8 El mi-a tăiat calea şi nu mai pot trece, El mi-a învăluit căile în întuneric.
9 M-a despuiat de slava mea şi mi-a smuls coroana de pe cap.
10 Mă sfâşie din toate părţile până pier; îmi smulge nădejdea ca pe un copac.
11 Mânia Lui arde împotriva mea; mă consideră unul dintre duşmanii Săi.
12 Oştile Lui pornesc în forţă, au ridicat o rampă de asalt în drumul lor către mine, şi-au aşezat tabăra în jurul cortului meu.
13 Mi-a îndepărtat fraţii de mine, cunoscuţii mei s-au îndepărtat de mine.
14 Rudele mele m-au părăsit şi prietenii m-au uitat.
15 Sunt un străin pentru oaspeţii şi slujitoarele mele; în ochii lor sunt un necunoscut.
16 Îmi chem slujitorul, dar el nu-mi răspunde, deşi mă rog de el cu gura mea.
17 Soţia mea nu poate suferi suflarea mea, fiii mamei mele mă consideră dezgustător.
18 Chiar şi copiii mă dispreţuiesc; când mă ridic, îşi bat joc de mine.
19 Toţi prietenii mei apropiaţi mă urăsc, cei pe care-i iubesc s-au întors împotriva mea.
20 Nu sunt decât piele şi os; n-am rămas decât cu pielea dinţilor mei.
21 Fie-vă milă de mine, prietenii mei, fie-vă milă, pentru că m-a lovit mâna lui Dumnezeu!
22 De ce mă urmăriţi ca Dumnezeu şi nu vă mulţumiţi cu carnea mea?
23 O! aş vrea să-mi fie scrise cuvintele, să fie scrise pe un sul.
24 Să fie săpate cu o daltă de fier şi pe plumb, săpate-n stâncă pe vecie!
25 Ştiu că Răscumpărătorul meu este viu şi că, la sfârşit, se va ridica pe pământ.
26 Chiar după ce pielea mi-a fost nimicită, în trup fiind, Îl voi vedea pe Dumnezeu.
27 Îl voi vedea de partea mea, Îl voi vedea cu ochii mei, şi nu-mi va mai fi un străin! Inima îmi tânjeşte înăuntrul meu.
28 Veţi spune atunci: «De ce îl urmăream?» Şi astfel rădăcina adevărului va fi găsită în mine.
29 Temeţi-vă de sabie, căci mânia aduce pedeapsa sabiei, ca să ştiţi că există o judecată.“