1 Eu sunt bărbatul care a văzut suferinţa sub nuiaua furiei Lui.
2 El m-a condus şi m-a făcut să merg prin întuneric, nu prin lumină!
3 Da, El Îşi întoarce mâna împotriva mea toată ziua!
4 El mi-a îmbătrânit trupul şi pielea şi mi-a zdrobit oasele.
5 M-a asediat şi m-a înconjurat cu otravă şi cu nenorocire.
6 M-a făcut să locuiesc în întunecimi asemenea celor morţi demult.
7 M-a înconjurat cu un zid, ca să nu pot scăpa, şi m-a pus în lanţuri grele.
8 Chiar şi atunci când strig şi plâng după ajutor, El îmi respinge rugăciunea.
9 Drumurile mi le-a blocat cu pietre cioplite şi mi-a întortocheat cărările.
10 A fost pentru mine ca un urs care stă la pândă şi ca un leu aflat într-un loc ascuns.
11 M-a abătut de la căile mele, m-a sfâşiat şi m-a lăsat pustiit.
12 Şi-a încordat arcul şi m-a făcut ţinta săgeţii Lui.
13 Mi-a străpuns inima cu săgeţi din tolba Lui.
14 Am ajuns de râsul tuturor celor din poporul meu. Sunt batjocorit toată ziua în cântecele lor.
15 M-a îndestulat cu ierburi amare şi m-a săturat cu pelin.
16 Mi-a zdrobit dinţii cu pietriş şi m-a culcat în cenuşă.
17 Mi-a luat pacea şi am uitat ce înseamnă fericirea.
18 Am zis: „S-a dus puterea mea de viaţă şi ceea ce nădăjduiam de la Domnul!“
19 Îmi amintesc de durerea şi de rătăcirea mea, de amărăciune şi de pelin.
20 Sufletul meu îşi aduce aminte mereu de ele şi se întristează în mine.
21 Dar iată ce-mi vine în minte şi ce mă face să mai nădăjduiesc:
22 „Îndurările Domnului nu s-au sfârşit, mila Lui nu este la capăt.
23 Ele se înnoiesc în fiecare dimineaţă; mare este credincioşia Ta!“
24 Am zis sufletului meu: „Domnul este moştenirea mea şi de aceea voi nădăjdui în El!“
25 Domnul este bun cu cel ce nădăjduieşte în El, cu sufletul care-L caută.
26 Bine este să aştepţi în tăcere izbăvirea Domnului.
27 Este bine ca omul să poarte un jug în tinereţea lui.
28 Să stea singur şi să tacă, fiindcă Domnul l-a aşezat pe gâtul lui;
29 să-şi umple gura cu ţărână – s-ar putea să mai existe nădejde;
30 să-şi dea obrazul celui ce-l loveşte şi să se sature de insulte!
31 Fiindcă Stăpânul nu respinge pentru totdeauna.
32 Ci, când mâhneşte pe cineva, se îndură iarăşi de el, după bunătatea Lui cea mare.
33 Căci El nu necăjeşte, nici nu întristează cu plăcere pe fiii oamenilor.
34 Când sunt călcaţi în picioare toţi prizonierii unei ţări,
35 când dreptatea umană este îndepărtată înaintea Celui Preaînalt,
36 când un om este nedreptăţit în cauza lui, nu vede, oare, Stăpânul?
37 Cine poate spune ceva şi să se înfăptuiască, dacă Stăpânul nu a poruncit?
38 Oare nu din gura Celui Preaînalt vine şi nenorocirea, şi bunăstarea?
39 Atunci de ce murmură omul, când este pedepsit pentru păcatele lui?
40 Să luăm aminte la căile noastre, să le cercetăm şi să ne întoarcem la Domnul.
41 Să ne înălţăm inimile şi mâinile spre Dumnezeul din ceruri şi să spunem:
42 „Am păcătuit şi ne-am răzvrătit, iar Tu nu ai iertat!“
43 Te-ai învăluit cu mânie şi ne-ai urmărit; ai ucis fără milă.
44 Te-ai învăluit cu un nor, ca nici o rugăciune să nu ajungă la Tine.
45 Ne-ai prefăcut în gunoi şi în murdărie în mijlocul popoarelor.
46 Toţi vrăjmaşii noştri şi-au deschis larg gura împotriva noastră.
47 Am avut parte de groază şi de groapă, de prăpăd şi de distrugere.
48 Şuvoaie de lacrimi se scurg din ochii mei căci fiica poporului meu a fost distrusă.
49 Ochii mi se vor topi de lacrimi neîncetat şi fără oprire,
50 până când Domnul din ceruri va privi şi va lua aminte.
51 Mi s-a întristat sufletul când le-am văzut pe toate fiicele cetăţii mele.
52 Cei ce-mi erau vrăjmaşi fără motiv m-au vânat ca pe o pasăre.
53 Au încercat să-mi pună capăt vieţii într-o groapă şi au aruncat cu pietre în mine.
54 Apele s-au revărsat peste capul meu şi mi-am zis: „Sunt pierdut!“
55 Dar am chemat Numele Tău, Doamne, din adâncimile gropii.
56 Tu mi-ai auzit glasul: „Nu-Ţi astupa urechea la strigătele mele după ajutor!“
57 În ziua când Te-am chemat, Te-ai apropiat şi mi-ai răspuns: „Nu te teme!“
58 Stăpâne, Tu ai apărat cauza sufletului meu, mi-ai răscumpărat viaţa!
59 Doamne, Tu ai văzut răul care mi s-a făcut! Judecă-mi cauza!
60 Ai văzut toată dorinţa lor de răzbunare şi planurile lor împotriva mea.
61 Doamne, Tu le-ai auzit batjocurile şi toate uneltirile îndreptate împotriva mea,
62 ai auzit şoaptele potrivnicilor mei şi murmurul lor îndreptat înspre mine toată ziua.
63 Priveşte! Şezând sau în picioare, ei mă batjocoresc în cântecele lor!
64 Răsplăteşte-le, Doamne, după faptele mâinilor lor!
65 Pune un văl peste inimile lor şi fie blestemul Tău peste ei!
66 Urmăreşte-i în mânia Ta şi nimiceşte-i de sub ceruri, Doamne!