1 Iar văzând pre noroade, s-a suit în munte, şi şezând el, au venit către dânsul Ucenicii lui.
2 Şi deschizându-şi Gura sa, îi învăţa pre ei, zicând:
3 Fericiţi cei săraci cu duhul, că acelora este Împărăţia Cerurilor.
4 Fericiţi cei ce plâng, că aceia se vor mângâia.
5 Fericiţi cei blânzi, că aceia vor moşteni pământul.
6 Fericiţi cei ce flămânzesc şi însetoşează de dreptate, că aceia se vor sătura.
7 Fericiţi cei milostivi, că aceia se vor milui.
8 Fericiţi cei curaţi cu inima, că aceia vor vedea pre Dumnezeu.
9 Fericiţi făcătorii de pace, că aceia fii lui Dumnezeu se vor chema.
10 Fericiţi cei ce se gonesc pentru dreptate, că acelora este Împărăţia Cerurilor.
11 Fericiţi veţi fi când vă vor ocărî pre voi, şi vă vor goni, şi vor zice tot cuvântul rău împrotiva voastră, minţind pentru mine.
12 Bucuraţi-vă şi vă veseliţi, că plata voastră multă este în Ceruri. Că aşa au gonit pre Prorocii cei mai înainte de voi.
13 Voi sunteţi sarea pământului, iar dacă sarea se va împuţi, cu ce se va săra? Întru nimic nu mai este de treabă, fără numai a se arunca afară şi a se călca de oameni.
14 Voi sunteţi lumina lumii, nu poate cetatea a se ascunde deasupra muntelui stând.
15 Nici aprind făclie şi o pun sub obroc, ci în sfeşnic, şi luminează tuturor celor ce sunt în casă.
16 Aşa să lumineze lumina voastră înaintea oamenilor, ca să vadă lucrurile voastre cele bune, şi să slăvească pre Tatăl vostru cel din Ceruri.
17 Să nu socotiţi că am venit să stric legea sau Prorocii; nu am venit să stric, ci să plinesc.
18 Că amin zic vouă, până ce va trece Cerul şi pământul, o iotă sau o cirtă nu va trece din lege, până ce vor fi toate.
19 Deci cela ce va strica una dintru aceste porunci mai mici, şi va învăţa aşa pre oameni, mai mic se va chema întru Împărăţia Cerurilor; iar cela ce va face şi va învăţa, acela mare se va chema întru Împărăţia Cerurilor.
20 Că zic vouă: Că de nu va prisosi dreptatea voastră mai mult decât a Cărturarilor şi a Fariseilor, nu veţi intra întru Împărăţia Cerurilor.
21 Auzit-aţi că s-a zis celor de demult: Să nu ucizi; că cine va ucide, vinovat va fi judecăţii.
22 Iar eu zic vouă: Că tot cel ce se mânie asupra fratelui său în deşert, vinovat va fi judecăţii; şi cine va zice fratelui său: Raca, vinovat va fi soborului; iar cine va zice: Nebune, vinovat va fi Gheenei focului.
23 Deci de îţi vei aduce darul tău la Oltar, şi acolo îţi vei aduce aminte că fratele tău are ceva asupra ta,
24 Lasă acolo darul tău înaintea Oltarului, şi mergi mai întâi de te împacă cu fratele tău, şi atunci venind adu darul tău.
25 Fii împăcându-te cu pârâşul tău degrab, până eşti pre cale cu dânsul, ca nu cumva să te dea pârâşul judecătorului, şi judecătorul te va da slugii, şi în temniţă vei fi aruncat.
26 Amin zic ţie: Nu vei ieşi de acolo, până când vei da codrantul cel mai de apoi.
27 Auzit-aţi că s-a zis celor de demult: Să nu preacurveşti.
28 Iar eu zic vouă: Că tot cela ce caută la femeie spre a o pofti pre ea, iată, a preacurvit cu dânsa întru inima sa.
29 Iar dacă ochiul tău cel drept te sminteşte pre tine, scoate-l pre el, şi îl leapădă de la tine, că îţi foloseşte ţie, ca să piară unul din mădularele tale, şi nu tot trupul tău să se arunce în Gheena.
30 Şi dacă mâna ta cea dreaptă te sminteşte pre tine, taie-o pre ea, şi o leapădă de la tine, că îţi foloseşte ţie, ca să piară unul din mădularele tale, şi nu tot trupul tău să se arunce în Gheena.
31 Iarăşi s-a zis: Că cela ce-şi va lăsa femeia sa, să-i dea ei carte de despărţire.
32 Iar eu zic vouă: Că tot cela ce-şi va lăsa femeia sa afară de cuvânt de curvie, o face pre ea să preacurvească; şi cela ce va lua pre cea lăsată preacurveşte.
33 Iar aţi auzit că s-a zis celor de demult: Să nu juri strâmb, ci să dai Domnului jurământurile tale.
34 Iar eu zic vouă: Să nu te juri nicidecum, nici pre Cer, că este scaun al lui Dumnezeu.
35 Nici pre pământ, că este aşternut al Picioarelor lui; nici pre Ierusalim, că este cetate a Marelui Împărat.
36 Nici pre capul tău să te juri, că nu poţi un păr alb, sau negru să faci.
37 Ci fie cuvântul vostru aşa, aşa; nu, nu; iar ce este mai mult decât acestea de la cel rău este.
38 Auzit-aţi că s-a zis: Ochi pentru ochi, şi dinte pentru dinte.
39 Iar eu zic vouă: Să nu staţi împrotivă celui rău, ci de te va lovi cineva preste faţa obrazului cea dreaptă, întoarce-i lui şi pre cealaltă.
40 Şi celui ce voieşte să se judece cu tine, şi să îţi ia haina ta, lasă-i lui şi cămaşa.
41 Şi cel ce te va sili pre tine o milă, mergi cu dânsul două.
42 Celui ce cere de la tine, dă-i, şi pre cel ce voieşte să se împrumute de la tine, nu-l întoarce.
43 Auzit-aţi că s-a zis: Să iubeşti pre vecinul tău, şi să urăşti pre vrăjmaşul tău.
44 Iar eu zic vouă: Iubiţi pre vrăjmaşii voştri, binecuvântaţi pre cei ce vă blesteamă pre voi, bine faceţi celor ce vă urăsc pre voi, şi vă rugaţi pentru cei ce vă supără, şi vă gonesc pre voi.
45 Ca să fiţi fii Tatălui vostru celui din Ceruri; că pre soarele său, îl răsare preste cei răi, şi preste cei buni; şi plouă preste cei drepţi, şi preste cei nedrepţi.
46 Că de iubiţi pre cei ce vă iubesc pre voi, ce plată veţi avea? Au nu şi vameşii aceeaşi fac?
47 Şi de veţi îmbrăţişa cu dragoste numai pe prietenii voştri, ce mai mult faceţi? Au nu şi vameşii fac aşa?
48 Fiţi dar voi desăvârşit, precum şi Tatăl vostru cel din Ceruri, desăvârşit este.