9
Căci îmi este într’adevăr de prisos să vă scriu despre ajutorarea cea pentru sfinţi;
Pentru că ştiu nepregetul vostru de care mă laud pentru voi Macedonenilor, că Achaia este gata de-acum un an, şi râvna voastră a însufleţit pe mai mulţi.
Am trimis dar pe fraţi, ca lauda noastră pentru voi să nu fie zădărnicită în partea aceasta, ca să fiţi gata după cum ziceam,
Ca nu cumva, când vor fi venit împreună cu mine Macedonenii şi vă vor fi găsit negata, să fim daţi de ruşine noi, ca să nu zic voi, în această încredere temeinică.
Deci am gândit de neapărată trebuinţă să îndemn pe fraţi ca mai nainte să vie la voi şi mai nainte să gătească binecuvântarea voastră făgăduită de mine mai dinainte, ca aceasta să fie gata astfel ca o binecuvântare, nu ca o pornire spre înavuţire.
Aceasta însă cine samănă în chip cruţător, în chip cruţător va şi secerà, şi cine samănă pe temeiul binecuvântării, pe temeiul binecuvântării va şi secerà.
Fiecare să deà după cum s’a hotărît în inima sa, nu din supărare sau din silă; „pentru că Dumnezeu iubeşte pe dătătorul voios”.
Şi puternic este Dumnezeu să facă a prisosì orice dar spre voi, pentru ca în orice totdeauna având orice îndestulare să prisosiţi spre orice lucru bun,
După cum este scris: „Risipit-a, dat-a celor jinduiţi, dreptatea lui rămâne în veci”.
10 Iar cel care dă semânţă semănătorului şi pâne spre mâncare va dà şi va înmulţì semânţa voastră şi va face să crească roadele îndreptăţirii voastre;
11 În orice îmbogăţiţi fiind spre orice lămurire, ca una care lucrează prin noi mulţumire lui Dumnezeu.
12 Pentru că slujirea acestui dar nu numai că umple de tot lipsurile sfinţilor, dar şi prisoseşte prin multe mulţumiri către Dumnezeu;
13 Prin adeverirea slujirii acesteia îndemnaţi măresc pe Dumnezeu pentru supunerea la mărturisirea voastră către evangelia lui Hristos şi pentru lămurirea împărtăşirii către toţi.
14 Şi dânşii cu rugăciune pentru voi vă doresc pentru al lui Dumnezeu dar, care este preste măsură asupra voastră.
15 Mulţumită lui Dumnezeu pentru darul lui cel de nespus.