10
În timpul acela zise Domnul către mine: Ciopleşte două table de piatră ca cele dintâiu, şi suie-te la mine pe munte, şi-ţi fă şi un chivot de lemn. Şi eu voiu scrie pe aceste două table cuvintele, cari erau pe tablele cele dintâiu, care le-ai sfărîmat, şi tu să le pui în chivot. Şi aşa făcui chivotul din lemn de sittim, şi cioplii două table de piatră ca cele dintâiu, şi mă suii pe munte cu cele două table în mână-mi. Şi el scrise pe acele table, ca şi pe cele dintâiu, cele zece cuvinte, care le vorbise Domnul către voi pe munte, din mijlocul focului în ziua adunării, şi Domnul le dădu mie. Şi eu mă întorsei, şi mă pogorîi depe munte, şi pusei tablele în chivotul, care-l făcusem, ca ele să fie într’însul, cum îmi porunci Domnul.
Şi fiii lui Israel plecară dela Beerot-Bene-Iakan la Mosera, unde muri Aaron, şi acolo fu şi îmmormântat. Şi Eleazar, fiul său, se făcu preot în locul lui. De aicia plecară ei la Gudgoda; şi dela Gudgoda la Iotbat, pământ cu păraie de apă.
În timpul acela deosebi Domnul seminţia lui Levi, ca să poarte chivotul legii Domnului, şi înaintea Domnului să stea, ca să-i servească, şi în numele lui să binecuvinteze, până în ziua de astăzi. Deaceea Levi nu are parte, nici moştenire cu fraţii săi; Domnul este moştenirea lui, după cum Domnul Dumnezeul tău, i-a promis.
10 Şi eu rămăsei pe munte atâta ca şi întâiaşi dată, patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi; şi Domnul mă ascultă şi astădată, şi Domnul nu voi să te piardă; 11 ci Domnul zise către mine: Scoalăte, du-te, ca să mergi înaintea acestui popor, ca întrând, să iee în stăpânire pământul, care cu jurământ l-am promis părinţilor săi, că-l voiu da lor.
12 Şi acum, o Israele, ce cere Domnul Dumnezeul tău dela tine, decât ca tu de Domnul Dumnezeul tău să te temi, să umbli în toate căile lui, şi să-l iubeşti; şi Domnului Dumnezeului tău să-i serveşti din toată inima ta şi din tot sufletul tău; 13 ca să păzeşti poruncile Domnului, care-ţi poruncesc eu astăzi, ca bine să-ţi fie. 14 Iată a Domnului Dumnezeului tău, este cerul şi cerul cerurilor, pământul şi toate câte sunt într’însul! 15 Numai de părinţii tăi i-a bine plăcut Domnului, şi el i-a iubit pre ei, şi seminţia lor a ales-o după dânşii, pre voi, din toate popoarele, cum se vede astăzi.
16 Deci tăiaţi împrejur inimii voastre, şi cerbicea voastră să nu v’o învârtoşaţi. 17 Că Domnul Dumnezeul vostru, este Dumnezeul Dumnezeilor, şi Domnul Domnilor, Dumnezeul cel mare, cel tare şi înfricoşat care nu caută la faţă, şi nici daruri nu ia; 18 care face dreptate orfanului şi văduvei, şi iubeşte străinul, dându-i pâne şi vestminte. 19 Deci să iubiţi şi voi pre străin, că străini aţi fost în pământul Egiptului. 20 De Domnul Dumnezeul tău să te temi, lui singur să-i serveşti, şi de dânsul să te alipeşti, şi pe numele lui să juri. 21 El să-ţi fie lauda ta, şi el să-ţi fie Dumnezeul tău, care a făcut pentru tine lucruri mari şi înfricoşate, pre cari le-au văzut ochii tăi. 22 Cu şaptezeci de suflete se pogorîră părinţii tăi la Egipt, şi acum le făcu Domnul Dumnezeul tău, ca stelele cerului la mulţime.