1 Când Domnul Dumnezeul tău va fi stârpit popoarele acestea, al căror pământ Domnul Dumnezeul tău ţi-l dă ţie, şi tu pre acelea le vei alunga, şi vei locui în cetăţile lor şi în casele lor, 2 atuncia şă-ţi desparţi trei cetăţi în mijlocul pământului, ce Domnul Dumnezeul tău ţi-l dă ca să-l stăpânesti. 3 Să-ţi găteşti calea şi cuprinsul pământului tău, pre care Domnul Dumnezeul tău ţi-l dă de moştenire, şi să-l împărţeşti în trei părţi, ca orice ucigaş să fugă acolo. 4 Şi aceasta să fie legea ucigaşului, care va fugi acolo, ca să trăească: cine va ucide pre aproapele său, cu neştiinţă, fără să-l fi urît de mai înainte, 5 precum şi dacă va merge cu vecinul său în pădure, ca să taie lemne, şi el ridicând cu mâna sa săcurea, ca să taie lemnul, ferul va ieşi din coadă, şi va lovi pre vecinul său, şi acesta va muri, acela să fugă într’una din aceste cetăţi, ca să trăească; 6 ca nu cumva răsbunătorul de sânge să urmărească pre ucigaş, fiind inima lui aprinsă, şi pre acesta să-l ajungă, pentru că calea este prea lungă, şi să-l omoare, deşi acesta nu este vinovat morţii, neurîndu-l mai nainte.
7 Pentru aceea îţi poruncesc eu, zicând: Desparte ţie trei cetăţi. 8 Şi dacă Domnul Dumnezeul tău, îţi va lărgi cuprinsul tău, după cum s’a jurat părinţilor tăi, şi-ţi va da tot pământul, care l-a făgăduit părinţilor tăi că-l va da, 9 de vei păzi toate poruncile acestea, şi vei face câte poruncesc eu, ca să iubeşti pre Domnul Dumnezeul tău, şi pe căile lui să umbli în toate zilele, atuncia să-ţi mai adaugi încă trei cetăţi către aceste trei; 10 ca să nu se verse sângele celui nevinovat în mijlocul pământului tău, pre care Domnul Dumnezeul tău ţi-l dă de moşţenire, nici să fie preste tine vină de sânge.
11 Dar, când un om va urî pre aproapele său, şi-l va pândi, şi se va scula asupra lui, şi-l va lovi de moarte ca să moară, şi apoi va fugi într’una dintr’aceste cetăţi, 12 atuncia bătrânii cetăţii sale să trimeată, ca să-l aducă de acolo, şi să-l dea în mâna răsbunătorului de sânge, ca să moară. 13 Ochiul tău să nu-l cruţe, şi tu să cureţi din Israel vina sângelui celui nevinovat, ca bine să-ţi fie.
14 Să nu muţi hotarele aproapelui tău, pre care străbunii le-au pus în moşia ta, ce o vei moşteni în pământul pre care Domnul Dumnezeul tău ţi-l dă, ca să-l stăpâneşti.
15 Numai un martor să nu stea împotriva cuiva, pentru orice nedreptate sau în orice păcat, ce va fi făcut; ci după spusa a doi martori sau după spusa a trei martori să se adeverească lucrul. 16 De va sta martor mincinos împotriva cuiva, pârându-l de călcare de lege; 17 atuncia acei doi bărbaţi, între cari este cearta, să se înfăţişeze înaintea Domnului, înaintea preoţilor şi a judecătorilor, cari vor fi în acele zile. 18 Şi judecătorii să cerceteze cu de amănuntul; şi dacă se va afla, că acel martor este martor mincinos, şi că el a mărturisit minciună contra fratelui său, 19 atuncia să-i faceţi lui aşa cum a cugetat el să facă fratelui său; şi aşa să cureţi răul din mijlocul tău; 20 pentru ca ceialalţi auzind, să se teamă, şi să nu mai facă asemenea faptă rea în mijlocul tău. 21 Şi ochiul tău să nu cruţe; ci să ceri vieaţă pentru vieaţă, ochi pentru ochi, dinte pentru dinte, mână pentru mână, picior pentru picior.