1 De vei vedea boul fratelui tău, sau oaia lui rătăcind, să nu te ascunzi de ele; să le întorci la fratele tău. 2 Şi dacă fratele tău nu va fi aproape de tine, sau nu-l vei cunoaşte, mână vitele lui în casa ta, şi ele să fie la tine, până ce le va căuta fratele tău pre ele, şi tu să i-le înapoiezi. 3 Aşa să faci şi cu asinul său, şi aşa să faci şi cu vestmântul său, şi aşa să faci cu tot lucrul pierdut al fratelui tău, ce i-s’a perdut lui şi tu l-ai aflat; tu nu poţi să te ascunzi. 4 De vei vedea asinul fratelui tău, sau boul lui zăcând căzuţi în cale, să nu te ascunzi de ei, ci să-i ridici cu el împreună.
5 Vestminte bărbăteşti să nu poarte femeia, nici bărbatul să nu se îmbrace cu vestminte femeieşti; că urîciune Domnului Dumnezeului tău este tot cel ce face aceasta.
6 De vei afla cuib de pasăre înaintea ta pe cale, sau pe careva arbore, sau pe pământ, cu pui sau cu oauă şi muma lor va sta preste pui sau preste oauă; să nu iai pre muma cu puii ei împreună. 7 Ci pre mumă să o laşi, iar pre pui să-i iai ţie, ca să-ţi fie bine, şi zilele tale să fie multe.
8 Când îţi vei zidi casă nouă, să-i faci grădej împrejurul coperişului tău, ca să nu aduci vină de sânge preste casa ta, când cineva ar cădea depe ea.
9 Să nu sameni în vieaţa ta două feluri de seminţe, ca să nu întinezi productul seminţei aceleia, ce ai semănat cu fruptul viei împreună. 10 Să nu ari cu un bou şi cu un asin împreună. 11 Să nu te îmbraci cu vestmânt din materie felurită, din lână şi din in împreună.
12 Fimbrii să-ţi faci la cele patru colţuri ale mantiei tale, cu care te acoperi.
13 Dacă cineva îşi va lua femeie, şi va intra la dânsa, şi apoi o va urî; 14 şi-i va imputa ei lucruri de ruşine, şi-i va scoate nume rău, zicând: Eu pre aceasta o luai de femeie, şi când m’am apropiat de dânsa, nu o aflaiu fecioară; 15 atuncia părintele fetei şi muma ei să iee semnele fecioarei fete şi să le aducă la bătrânii cetăţii, la poartă. 16 Şi părintele fetei să zică către bătrâni: Eu pre fata mea o dădui acestui bărbat de femeie, dară el a prins ură asupra ei; 17 şi iacă, el îi impută lucruri de ruşine, zicând Eu pre fata ta nu o aflai fecioară; pre când semnele fecioarei fetei mele sunt acestea! Şi el atuncia să desfacă pânza înaintea bătrânilor cetăţii. 18 Şi bătrânii cetăţii aceleia să iee pre bărbatul acela şi să-l certe; 19 şi să-l condamne la gloabă de o sută sicli de argint, şi să-i dea părintelui fetei, fiindcă a scos nume rău asupra unei fecioare alui Israel. Şi ea să-i fie femeie; şi el nu o va putea lăsa în toate zilele lui. 20 Iar dacă acel lucru va fi adevărat şi semnele de feciorie nu s’au aflat la acea fată, 21 atuncia pre acea fată să o scoată înnaintea uşei casei părintelui ei, şi oamenii cetăţii ei să o ucidă cu pietri ca să moară; fiindcă a făcut nebunie în Israel, desfrânând în casa părintelui ei; şi aşa să cureţi răul din mijlocul tău.
22 De se va afla bărbat dormind cu femeie, cu femeie măritată, amândoi să moară, şi bărbatul care a dormit cu femeia, şi femeia; şi aşa să curăţi răul din Israel.
23 Când o fată care este fecioară, va fi logodită cu bărbat, şi careva găsind-o în cetate, se va culca cu dânsa, 24 pre amândoi aceştia să-i scoateţi la poarta cetăţii aceleia şi să-i ucideţi cu pietri ca să moară: pre fată, pentru că n’a strigat, fiind în cetate, şi pre bărbat pentru că a umilit femeia aproapelui său. Şi aşa să curăţi răul din mijlocul tău. 25 Şi dacă careva bărbat va afla în câmp pre o fată, care este logodită, şi dacă el apucând-o, se va culca cu dânsa, bărbatul acela care s’a culcat cu ea să moară singur. 26 Iar fetei să nu-i faci nimica. Fata n’a făcut păcat, care să merite moartea; că precum un om se scoală asupra aproapelui său, şi-l omoară, aşa fu lucrul acesta. 27 Că el a aflat pre ea singură în câmp, şi fata cea logodită a strigat şi nimenea n’a fost care să o scape.
28 Când careva va afla o fată care este fecioară, dară nelogodită, şi apucând-o se va culca cu dânsa, şi se va descoperi, 29 bărbatul care s’a culcat cu ea să dea părintelui fetei cincizeci de sicli de argint, şi ea să-i fie femeie; fiindcă a umilit-o. El să nu o poată lăsa în toate zilele sale.
30 Nimenea să nu iee pre femeia părintelui său, nici să descopere învelitura părintelui său.