1 Şi va fi, când vei intra în pământul, pre care Domnul Dumnezeul tău ţi-l dă de moştenire, ca să-l stăpâneşti, şi vei locui într’însul, 2 să iei din roadele tuturor fruptelor acelui pământ, pre cari tu le aduni din pământul tău, ce Domnul Dumnezeul tău ţi-l dă; şi să le pui într’un paner, şi să te duci la locul, ce Domnul Dumnezeul tău şi-l va alege, ca să facă numele lui să locuească acolo. 3 Şi venind la preotul, care va fi în zilele acelea, să-i zici: Eu astăzi mărturisesc înaintea Domnului Dumnezeului tău, că eu am intrat în pământul care Domnul cu jurământ l-a făgăduit părinţilor noştri, că ni-l va da. 4 Şi preotul să iee panerul din mâna ta şi să-l pună dinaintea altarului Domnului Dumnezeului tău.
5 Apoi tu luând cuvântul, să zici înnaintea Domnului Dumnezeului tău: Părintele meu, un Sirian, era aproape să peară, şi se pogorî la Egipt, şi petrecu acolo cu puţini oameni, şi se făcu acolo popor mare, tare şi numeros. 6 Şi Egiptenii ne asupriră şi ne amărîră, şi puseră preste noi muncă grea. 7 Iar noi strigarăm către Domnul Dumnezeul părinţilor noştri; şi Domnul auzind vocea noastră, se uita la amărîrea noastră, la năcazul nostru şi la apăsarea noastră; 8 şi Domnul ne scoase din Egipt cu mână tare, şi cu braţul întins şi cu spaimă mare, prin semne şi minuni. 9 Şi ne aduse la locul acesta, şi ne dădu pământul acesta, pământ, în care curge lapte şi miere. 10 Şi acum iată, eu adusei prinoasele fruptelor pământului, pre care tu mi-l-ai dat, o Doamne.
Şi apoi pune-le înnaintea Domnului Dumnezeului tău, şi te pleacă înnaintea Domnului Dumnezeului tău. 11 Şi tu să te bucuri de toate bunătăţile pre cari Domnul Dumnezeul tău le-a dat ţie şi casei tale, tu şi Levitul şi străinul, ce locueşte în mijlocul tău.
12 Când vei sfârşi de a lua toate zecimile din venitul tău în anul al treilea, anul zecimei, şi de a le da Levitului, străinului, orfanului şi văduvei, ca să mănânce ei în porţile tale şi să se sature, 13 atuncia să zici înnaintea Domnului Dumnezeului tău: Am dat afară cele sfinte din casa mea, şi încă le dădui pre acestea Levitului şi străinului, orfanului şi văduvei, după toată porunca ta ce ni-ai poruncit; eu nimica din poruncile tale n’am călcat, şi nici n’am uitat. 14 Eu nimica n’am mâncat dintr’însele în jalea mea şi nimica n’am dat din ele pentru vru-un necurat, nici pentru vre-un mort; eu am ascultat de vocea Domnului Dumnezeului meu, şi am făcut toate, cum tu mi-ai poruncit. 15 Caută din locuinţa cea sfântă a ta, din cer şi binecuvintează pre poporul tău Israel, şi pământul pre care l-ai dat nouă, precum cu jurământ ai făgăduit părinţilor noştri; pământ în care curge lapte şi miere.
16 Astăzi îţi porunceşte Domnul Dumnezeul tău, să faci aceste legi şi judecăţi; deci păzeşte-le şi fă-le din toată inima ta şi din tot sufletul tău. 17 Tu astăzi ai adeverit, că Domnul îţi este Dumnezeu, şi că vei umbla pre căile lui; şi că vei păzi legile lui şi poruncile lui şi judecăţile lui, şi că vei asculta de vocea lui. 18 Şi Domnul astăzi a adeverit, că tu eşti popor scump, după cum ţi-a zis, de vei păzi toate poruncile lui. 19 Şi că el pre tine te va înălţa mai pre sus decât toate popoarele câte a făcut el, cu lauda, cu renumele şi cu mărirea; ca tu să fii Domnului Dumnezeului tău popor sfânt cum a făgăduit el.