1 Şi acum, o Israele, ascultă de legile şi judecăţile, pre care eu vă învăţ, să le faceţi, ca să trăiţi, şi întrând să luaţi în stăpânire pământul, pre care Domnul Dumnezeul părinţilor voştri, îl dă vouă. 2 Să nu adăugiţi nimica la cuvântul, pre care eu vi-l poruncesc, şi să nu scădeţi nimica din el, ca să păziţi poruncile Domnului Dumnezeului vostru, cari eu le poruncesc vouă. 3 Ochii voştri au văzut ceeace Domnul făcu pentru Baal-Peor, că Domnul Dumnezeul tău pierdu din mijlocul tău pre tot omul, care a mers în urma lui Baal-Peor. 4 Iar voi, cari v’aţi lipit de Domnul Dumnezeul vostru, sunteţi şi astăzi toţi în vieaţă.
5 Vedeţi, eu pre voi vă învăţ legi şi judecăţi, cum îmi porunci Domnul Dumnezeul meu, ca voi aşa să faceţi în pământul, în care aveţi să întraţi, ca să-l stăpâniţi! 6 Da, păziţi-le, şi le faceţi, că aceasta este înţelepciunea voastră şi înţelegerea voastră înaintea ochilor popoarelor, cari auzind toate aceste legi, vor zice: Cu adevărat aceasta mare naţiune, este popor înţelept şi înţelegător! 7 Căci care popor este aşa de mare, încât să-şi aibă pre zeii săi aşa aproape, cum avem noi pre Dumnezeul nostru, ori de câte ori îl chemăm? 8 Şi care popor este aşa de mare, încât să aibă legi şi judecăţi aşa de drepte, cum este toată această lege, care eu astăzi o pun înaintea voastră?
9 Decât numai păzeşte-te, şi-ţi fereşte sufletul, ca să nu uiţi lucrurile pre care le-au văzut ochii tăi, şi să nu se depărteze din inima ta în toate zilele vieţii tale, ci să le faci cunoscute fiilor tăi şi la fiii fiilor tăi: 10 Ziua aceea, când ai stat înaintea Domnului Dumnezeului tău în Horeb, când zise Domnul către mine: Adună-mi poporul, ca să-l fac să audă cuvintele mele, ca învăţându-le, să se teamă de mine în toate zilele, câte vor trăi pe pământ, şi să le înveţe şi pre fiii lor. 11 Şi vă apropiarăţi, şi stăturăţi sub munte, şi muntele ardea în foc până în inima cerului; şi era întunerec, nour şi negură deasă. 12 Şi Domnul vorbi cătră voi din mijlocul focului; voi vocea cuvântului lui o auzirăţi, iar nici o închipuire nu văzurăţi, afară de acea voce. 13 Şi el vă proclamă legământul său, pre care vi-l porunci să-l păziţi, cele zece cuvinte, şi le scrise pe două table de piatră. 14 Şi-mi porunci Domnul în acelaşi timp, ca eu pre voi să vă învăţ legi şi judecăţi, pre care să le împliniţi în pământul, în care mergeţi ca să-l luaţi în stăpânire.
15 Deci feriţi-vă foarte sufletele voastre; că voi n’aţi văzut nici o închipuire în ziua aceea, în care Domnul vorbi cătră voi în Horeb în mijlocul focului; 16 ca să nu vă corumpeţi, şi să vă faceţi vre-un chip cioplit, vre-o închipuire de idol, asemănare de bărbat sau femeie, 17 asemănare de vre-un patruped depe pământ, asemănare de vre-o pasăre înaripată, care sboară în cer, 18 asemănare de vre-o târîtoare depe pământ, asemănare de orice peşte din apă sub pământ. 19 Şi ochii tăi să nu-ţi ridici spre cer, să vezi soarele luna şi stelele, toată oastea cerului, şi să te amăgeşti, şi să te închini lor, şi să serveşti lor, pre care Domnul Dumnezeul tău le-a împărţit tutulor popoarelor de sub tot cerul. 20 Iar pre voi Domnul v’a luat, şi v’a scos din cuptorul cel de fer, din Egipt, pentru ca să fiţi lui popor de moştenire, cum şi sunteţi astăzi.
21 Şi Domnul se mănie pre mine din cauza voastră, şi se jură, că eu să nu trec Iordanul, şi ca eu să nu intru în acel pământ bun, pre care Domnul, Dumnezeul vostru, îl dă vouă de moştenire. 22 Ci eu am să mor în acest pământ, şi nu voiu trece dincolo de Iordan, dară voi veţi trece dincolo, şi veţi lua în stăpânire acel pământ bun.
23 Feriţi-vă, ca să nu uitaţi legământul Domnului Dumnezeului vostru, care-l făcu cu voi şi să nu faceţi vouă chip cioplit; nici asemănare de tot ce Domnul Dumnezeul tău ţi-a oprit. 24 Că Domnul Dumnezeul tău este foc mistuitor, Dumnezeu gelos.
25 Tu când vei naşte fii şi fii de fii, şi vă veţi învechi în acel pământ, şi vă veţi corupe, şi veţi face vouă chip cioplit, asemănarea vre-unui lucru; sau vei face rău în ochiu Domnului Dumnezeului tău, prin care să-l mănii, 26 iau astăzi de mărturie contra voastră cerul şi pământul, că voi curând vă veţi pierde depe pământul, ca să-l luaţi în stăpânire: zilele voastre nu vor fi multe întrânsul, ci de tot vă veţi pierde. 27 Şi Domnul vă va împrăştia între popoare, şi veţi rămânea puţini la număr în mijlocul naţiunilor, între care Domnul vă va conduce. 28 Şi acolo veţi servi la ei, lucru de mâni omeneşti, lemn şi piatră, care nu văd, nici aud, nici mănâncă, nici miroase.
29 Iar dacă de acolo vei căuta pre Domnul Dumnezeul vostru, îl vei afla, dacă-l vei căuta din toată inima ta şi din tot sufletul tău. 30 În strămtorările tale, când toate acestea te vor ajunge, în zilele cele de apoi, de te vei reîntoarce la Domnul Dumnezeul tău, şi de vocea lui vei asculta; 31 (că Domnul Dumnezeul tău este Dumnezeu îndurător), el pre tine nu te va lăsa, şi nu te va strica, şi nu-şi va uita legământul ce l-a făcut părinţilor tăi şi pre care s’a jurat lor.
32 Că întreabă zilele cele dintâiu, care au fost înainte de tine, din ziua aceea, în care Dumnezeu făcu pre om pe pământ, şi cercetează dela o margine de cer până la cealaltă, dacă s’a făcut ceva ca acest lucru mare, şi s’a mai auzit asemenea lui? 33 Dacă vre-un popor a auzit vocea lui Dumnezeu vorbind din mijlocul focului, precum ai auzit tu, şi tot mai trăieşti? 34 Sau dacă vre-un zeu s’a încercat să vină şi să-şi ia naţiune din mijlocul altei naţiuni, prin cercări, prin semne şi prin minuni şi prin resbel, cu mâna tare şi cu braţ întins, şi prin lucrări mari şi înfricoşate, cum fuseră toate acelea, pre care Domnul Dumnezeul vostru le-a făcut pentru voi în Egipt înaintea ochilor tăi. 35 Ţie numai ţi-s’a arătat aceasta, pentru ca să cunoşti, că Domnul singur este Dumnezeu, şi că nu este altul afară de dânsul. 36 Din cer te-a făcut să auzi vocea sa, ca să te înveţe, şi pe pământ ţi-a arătat focul lui cel mare, şi tu cuvintele lui le-ai auzit din mijlocul focului. 37 Şi fiindcă el a iubit pre părinţii tăi, pentru aceea seminţia lor a ales dânşii, şi te-a scos pre tine el însuşi cu puterea cea mare a sa din Egipt: 38 Pentru ca să alunge dinaintea ta naţiuni mai mari şi mai tari decât tine, iar pre tine să te couducă, şi să-ţi dea pământul lor de moştenire, cum se vede astăzi.
39 Cunoaşte dară astăzi, şi ia în inimă, că numai Domnul este Dumnezeu şi în cer sus şi pe pământ jos, şi altul nu este. 40 Deci păzeşte legile lui şi poruncile lui, pre care ţi-le dau eu astăzi, ca să fie bine ţie şi fiilor tăi după tine; şi pentru-ca să trăieşti zile multe în pământul, pre care Domnul Dumnezeul tău îl dă ţie pentru totdeauna.
41 Atunci Moisi despărţi trei cetăţi dincoace de Iordan, despre răsăritul soarelui; 42 ca acolo să fugă ucigaşul, care pre aproapele său l-ar omorî fără ştiinţă, şi fără ca el mai înainte să-i fi fost inimic, ca el să fugă într’una din aceste cetăţi, şi să trăească: 43 Bezerul în pustiu, în partea şesului, între Rubeniţi; şi Ramotul în Galaad, între Gadiţi; şi Golanul în Basan, între Manaşiţi.
44 Şi aceasta este legea, pre care Moisi o puse înaintea fiilor lui Israel; 45 acestea sunt mărturiile şi legile şi judecăţile, pe cari le puse Moisi fiilor lui Israel, după ce ieşiră din Egipt; 46 dincolo de Iordan în vale, în dreptul Bet-Peorului, în pământul lui Sihon, regele Amoreilor, care locuia în Heşbon, pre care Moisi şi cu fiii lui Israel îl bătură, după ce ieşiră din Egipt; 47 şi ei stăpâniră pământul său, şi pământul lui Og, regele Basanului, cei doi regi ai Amoreilor de dincoace de Iordan, despre răsăritul soarelui; 48 dela Aroer, care este pe ţărmurile părăului Arnon până la muntele Sion, adecă Hermon; 49 şi toată câmpia de dincoace de Iordan, despre răsăritul soarelui, până la marea câmpie, sub poalele muntelui Pisga.