1 Şi zis-a către mine: Fiul omului, stai în picioarele tale, şi voiu vorbi cu tine, 2 Şi vorbind cu mine, întrat-a în mine duhul, şi pusu-m’a pe picioarele mele; şi am auzit pre cel ce vorbia cu mine.
3 Şi zis-a către mine: Fiul omului, eu te trimit la fiii lui Israel, către poporul răsculător, care s’a răsculat asupră-mi; ei şi părinţii lor lepădatu-s’au de mine până în ziua de astăzi; 4 Sunt fii obraznici şi cu inimă îndărătnică. Eu te trimit la dânşii, şi vei zice către ei: Aşa zice Domnul; 5 Şi ei, sau te vor asculta, sau se vor lăsa, (căci sunt o casă răsculătoare), să ştii că un profet a fost între ei.
6 Şi tu, fiul omului, nu te teme de dânşii, şi nu te spăimânta de cuvintele lor; deşi sunt către tine pălămizi şi spini, şi ca scorpiile; nu te teme de cuvintele lor, nici de faţa lor să nu te înspăimânţi, deşi sunt o casă neascultătoare. 7 Şi spune-le cuvintele mele, asculte, sau nu; căci sunt neascultători.
8 Iar tu, fiul omului, ascultă aceea ce eu îţi zic: Nu fi neascultător ca această casă neascultătoare; deschide gura ta, şi mănâncă aceea ce-ţi dau. 9 Şi am văzut, şi iată, o mână întinsă spre mine, care ţinea un tuiu de carte, 10 Şi l-a desfăşurat înaintea mea, şi era scris şi în lăuntru şi în afară; şi în el erau scrise bociri, plângeri şi văitări.